La ce ne putem aștepta de la partidul lui Mark Tkaciuk și Iurie Muntean

PE SCURT

Pe scena politică din Republica Moldova a avut loc lansarea unei noi formațiuni politice – „Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic”, inițiat de foștii deputați comuniști Mark Tkaciuk, Iurie Muntean, Zurab Todua și Mihail Poleanschi. Noua formațiune este una de stânga. În programul său de activitate pentru următorii cinci ani, aprobat la congresul de constituire,  sunt incluse obiective ce țin de  salvarea țării de la depopulare, crearea unui mediu economic activ, soluționarea problemelor ecologice, îmbunătățirea situației segmentelor sociale vulnerabile ș.a.

„Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic” a anunțat că nu va avea un președinte și va avea o democrație partinică.  Politologii afirmă că formarea noului partid reprezintă un exercițiu politic util pentru a reanima segmentul de stânga a eșichierului politic și a crea concurență Partidului Socialiștilor. Potrivit acestora, după erodarea PSRM bazinul electoral respectiv ar putea migra anume spre noua formațiune creată de foștii deputați comuniști.

PE LUNG

Patru foști deputați comuniști au stat la baza noului partid

Fostul„ideolog” al Partidului Comuniștilor Mark Tkaciuk a anunțat încă în luna august despre constituirea noii formațiuni. Aceasta în condițiile în care în 2014 a declarat că pleacă definitiv din politică pentru a se consacra activității științifice. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 2001–2002 și 2009–2014, dar și consilierul președintelui Vladimir Voronin pe probleme de politică internă. În perioada guvernării comuniste era numit „ideologul” și „eminența cenușie” a Partidului Comuniștilor, în culise vorbindu-se despre influența puternică pe care a avut-o asupra fostului lider al PCRM.  La 23 mai  2014 a renunțat la mandatul de deputat acesta din proprie dorință, iar ulterior a fost exclus din Comitetul Executiv al PCRM. Aceasta după ce Tkaciuk s-a declarat nemulțumit că Vladimir Voronin și-a schimbat discursul în raport cu Federația Rusă și că încerca să fie pe plac oficialilor din Uniunea Europeană.

În anii 2008-2009, Iurie Muntean a ocupat funcția de viceministru al Economei al Republicii Moldova, în timpul mandatului de ministru al Economie a lui Igor Dodon, între 2009 și 2014 a fost deputat din partea PCRM. În 2010 Muntean a devenit secretar executiv al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Iar în 2012, președintele PCRM Vladimir Voronin a pomenit numele lui ca al unui posibil succesor la conducerea PCRM.

În vara anului 2014, a fost exclus din Comitetul Executiv al PCRM, apoi și din funcția de secretar executiv al partidului. În 2016, el declara că la baza deciziei PCRM de a colabora cu partidele pro-europene „se simte mâna Bruxellesului şi a Washingtonului”. Totodată, Muntean nu excludea, că la această hotărâre a contribuit și „omul de afaceri Plahotniuc”.

Scriitorul, doctorul în istorie Zurab Todua și antropologul, prim secretar al Comitetul raional al PCRM, Mihail Poleanschi sunt ex-deputați în Parlamentul R. Moldova pe listele PCRM. între anii 2010-2014. Todua a declarat în 2015 că conducerea PCRM nu este interesată de procesul destrămării partidului în teritoriu și că PCRM care a fost cândva un partid luptător și eroic, își continuă calea suicidului politic.

Planul de acțiune „Moldova 2020-2025 ″

În luna august, presa a anunțat cu referire la o postare a fostului deputat Mark Tkaciuk despre crearea noului partid „Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic”. Atunci se preciza că formațiunea se poziționează ca fiind „primul partid anti-criză din Republica Moldova”.

După ceva timp, la 8 decembrie a avut loc congresul de constituire a formațiunii, unde același Mark Tkaciuk a prezentat planul de acțiune „Moldova 2020-2025 ″. În cadrul acestuia se arăta că provocarea formațiunii este salvarea societății moldovenești de la depopulare, oprirea exodului oamenilor din țară, crearea unui mediu economic activ, subordonat obiectivelor unei dezvoltări umane constante – creșterea calității și longevității vieții,  a unei educații competitive și democrații eficientă.

Portalul newsmd.md, care a prezentat planul de acțiune, arată că în aceste condiții, formațiune își propune atingerea a cinci obiective strategice, cinci modernizări sistemice: 1. Decriminalizarea sistemului politic și introducerea controlului public asupra puterii. 2. Justiție imperativă.3. Dezincriminarea economiei și adaptarea Moldovei la piețele globale.4.  Moldova este un teritoriu al cunoașterii. 5. Revoluția verde pentru Moldova.

După congresul de constituire și aprobarea documentelor în acest sens, formațiunea urmează să depună actele pentru înregistrare la Agenția Servicii Publice.

Ce declară politologii

În opinia politologului Victor Juc, noua formațiune constituită de foștii deputați comuniști, este mai degrabă „una de orientare social-democrată de stânga, de felul cum în Europa sunt partide de stânga europeană”. Formațiunea a pus accent pe solidaritate , dar solidaritatea este una dintre cele trei valori ale social-democrației.

Potrivit lui,  Partidul Comuniștilor a intrat în istorie și nu mai contează, a pierdut din toate șansele de a reveni pe scena politică. În aceste condiții, noua formațiune  poate să aibă de câștig de cauză când se va eroda PSRM. Atunci o parte din electoratul care votează pentru socialiști se va duce la noua formațiune. „După ce socialiștii vor pierde din suport, electoratul lor va merge fie spre partidul lui Renato Usatîi, fie spre noua formațiune a lui Tkaciuk”. După cum arată istoria, în politica de la Chișinău partidele se perindează – unele pierd în reflux, așa cum de exemplu a fost PLDM și a venit o altă formațiune în ascensiune cei de Blocul ACUM, după ce a căzut PPCD a venit PL, acum liberalii coboară și cel mai probabil va veni un alt partid unionist.

Totuși, în opinia lui Juc, în cazul unor  alegeri parlamentare anticipate, electoratul este pregătit să voteze în aceeași manieră ca și în februarie 2019. Cred că electoratul îi va da încă o șansă lui PSRM, În viitor, „Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic” va fi în ascensiune numai în urma erodării PSRM.

Politologul Dionis Cenușă susține că Congresul Civic este un exercițiu politic util pentru a reanima segmentul de stânga a eșichierului politic și a crea concurență Partidului Socialiștilor și altor partide similare. Totuși, în opinia expertului, există însă o serie de trăsături care le pot crea piedici.

„În primul rând, partidul nu dispune de instituția liderului. Toate partidele puternice, din punct de vedere politic, din istoria țării au crescut, funcționat, precum și căzut, ca urmare a performanței bune sau rele a liderului de partid. De aceea, este putin probabil ca încercarea Congresului de a copia mișcarea “5 Stele” din Italia, care nu are o figură consolidată de lider, poate reuși în Moldova, unde persistă o cultura paternalistă atât printre votanții în etate, cât și pentru generațiile mai tinere de votați”, a menționat el.

În al doilea rând, atenționează Dionis Cenușă, multe nume ale persoanelor care formează noua formațiune sunt ex-politicieni care au falimentat. Reîntoarcerea în politica mare a unor persoane care au eșuat ca politicieni anterior nu este exact ceea ce își doresc votanții ce caută soluții noi și de succes”.

Nu în ultimul rând, noul partid se pare a fi orientat mai degrabă către votanții vorbitori de limba rusă decât către tot bazinul de votanți. Descreșterea votanților reprezentanți ai minorităților, de rând cu cei ai grupului etnic majoritar, implică necesitatea de a vorbi în limbajul politic și în limba unor categorii cât mai largi se votanți. „Dacă Congresul Civic nu va soluționa această problemă, atunci acesta se va autoizola și nu va putea crește nici peste formațiunea lui Renato Usatîi, cu atât mai mult să ajungă la nivelul de popularitate al PSRM. Dar dacă cel din urma va comite greșeli grave, atunci Congresul va avea șanse să se afirme cu sau fără neajunsurile abordate mai sus”, a conchis el.

În Republica Moldova sunt înregistrate 46 de partide politice.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.