PE SCURT
43 la sută dintre elevii de 15 ani din Republica Moldova nu înțeleg ce citesc și nu ating nivelul minim de competență la științe, iar 50 la sută din elevii de această vârstă se confruntă cu probleme la matematică, arată testul PISA 2018, care scoate la iveală procentul de analfabetism funcțional. PISA reprezintă un program care evaluează o dată la trei ani competențele elevilor cu vârsta de 15 ani, la trei domenii de bază: citire/lectură, matematică și științe. Testele sunt concepute pentru a măsura abilitățile elevilor de a aplica cele învățate în situații reale.
Deși autoritățile de la Chișinău s-au lăudat că țara noastră a reușit performanța de a nu descrește punctajele medii la niciunul dintre domeniile evaluate, comparativ cu ciclurile anterioare, profesori și experți susțin că situația în domeniul educațional este gravă și că există puține șanse ca, peste trei ani, Moldova să-și îmbunătățească performanțele.
PE LUNG
În medie, în rândul țărilor OECD, aproximativ 23% de elevi nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură, științe sau matematică. Dar ce înseamnă analfabetismul funcțional? Este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi.
Republica Moldova pe locul 51 din 79 de state
În martie 2018, în Republica Moldova 5 367 de elevi în vârsta de 15 ani din clasele a 7-a sau mai mare din instituțiile de învățământ selectate aleatoriu din toată țara au susținut o testare la citire/lectură, matematică și științe, cu durata de două ore. Aceste teste nu au avut legătură directă cu curricula școlară din Republica Moldova, ci mai curând au fost bazate pe competențe, fiind comparabile la nivel internațional. Testele au fost elaborate de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) pentru a evalua în ce măsură elevii din Republica Moldova și din alte țări, la finele perioadei de școlarizare obligatorie, sunt capabili să aplice cunoștințele în situații reale de viață și sunt pregătiți pentru participare deplină în societate
În cadrul Programului Internațional de Evaluare a Elevilor – PISA 2018 au participat peste 612 000 de elevi din 79 de țări sau regiuni economice. În Republica Moldova, au participat 5 367 de elevi din 236 de instituții de învățământ.
În urma evaluărilor, Republica Moldova a înregistrat un punctaj mediu de 424 de puncte la citire/lectură, în raport cu 416 de puncte în 2015 și 388 de puncte în 2009.
La capitolul matematică, țara noastră a acumulat 421 de puncte, în comparație cu 420 de puncte în 2015 și 397 puncte în 2009.
La capitolul științe, am acumulat 428 de puncte, tot atâtea puncte ca și în 2015 și cu 15 puncte mai mult decât în 2009.
Astfel, Moldova este una dintre cele 7 țări care au înregistrat o creștere a rezultatelor la fiecare domeniu și la fiecare ciclu de participare. Cu toate acestea, punctajul mediu înregistrat de Republica Moldova în toate ciclurile PISA încă rămâne mai mic decât punctajul mediu al țărilor ce fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) – 487 de puncte la citire/lectură și 489 de puncte la matematică și la științe.
Explicăm rezultatele
Performanțele Republicii Moldova în anul 2018 sunt similare cu cele înregistrate de România, Bulgaria, Montenegro, Chile sau Uruguay. Țările lider în Programul PISA 2018 sunt Singapore, Japonia și Estonia.
PISA 2018 a arătat că fetele au înregistrat rezultate mai mari decât băieții la domeniile citire/lectură și științe, cu o diferență de punctaj de 41 de puncte la citire/lectură și 11 puncte la științe. La domeniul matematica, băieții și fetele au înregistrat rezultate aproximativ egale. Rezultatele elevilor social-economic avantajați depășesc rezultatele elevilor social-economic dezavantajați cu peste 90 de puncte la toate domeniile, iar performanțele elevilor din instituții urbane sunt mai mari decât cele ale elevilor din instituțiile rurale cu peste 55 de puncte. Elevii din mediul urban înregistrează, la toate domeniile, un rezultat mai înalt decât elevii din mediul rural, diferența fiind de minim 60 de puncte pentru fiecare domeniu.
De ce avem analfabetism funcțional
Viorica Doina, profesoară la liceul Petru Movilă din Capitală, se arată convinsă că rezultatele modeste din acest an la PISA 2018 sunt o consecință a situației grave din sistemul de învățământ general, iar peste trei ani, când va fi realizat următorul program de evaluare PISA situația în Republica Moldova se va înrăutăți. Aceasta din cauza birocratizării procesului de raportare a informației în învățământul general, în urma căruia profesorii „s-au înecat în hârtii și controale”.
Potrivit profesoarei, cadrele didactice din școli sunt încărcate cu chestiuni de birocrație. „Profesorii pur și simplu nu au timp. Hârtii, hârtii și iar hârtii. Mape peste mape – mapa profesorului, mapa elevului. Am întrebat reprezentantele ministerului: mapele pe care ne obligați să le facem sunt în beneficiu elevului? Nu. Sunt în beneficiu profesorului? Nu. Atunci în al cui beneficiu? Oare eu ca pedagog cu asta trebuie să mă ocup? În loc să mă pregătesc pentru a doua zi, să caut materiale interesante, sunt nevoită să mă ocup cu chestiuni birocratice”, a relatat Viorica Doina.
În același timp, Viorica Doina recunoaște că „majoritatea profesorilor de astăzi sunt elevii cuminți de ieri, care nu suportă copii cu viziuni deschise, gălăgioși, cu propria opinie, pe care insistă să o spună, respectiv ei nu știu cum să-i gestioneze”. Astfel, pedagogii nu știu cum să construiască o relație cu toți copiii și să creeze o atmosferă prielnică pentru studii.
Alte carențe ale sistemului educațional care au impact asupra pregătirii elevilor sesizate de profesoară au fost lipsa cadrelor didactice tinere și salarizarea modestă a pedagogilor. „Știați că, de trei ani, Facultatea de Fizică și Matematică nu există în R. Moldova? Peste câțiva ani nu vor fi profesori”, a spus ea, menționând din nou carențele actualului sistem.
„În școală a fost introdus un obiect nou – dezvoltarea personalității. Nu am primit nici manual, nici ghid. Ni s-au doar temele și ni s-a spus „Luați și lucrați”… Suntem împotriva catalogului electronic, pentru că nu se anulează cel pe suport de hârtie, dar se dublează munca. Profesorul care a avut șase lecții cu șase clase diferite, trebuie să rămână după lecții, să ia catalogul pe suport de hârtie de la toate cele șase clase și să introducă notele în cel electronic.
Potrivit ei, dacă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării ar schimba politicile și ar pune accent pe lucrul cu elevii, lucrurile se vor schimba. Sunt copii foarte buni, doritori de a munci, care concurează, dar sistemul e defectuos. Cei mai buni elevi după finalizarea studiilor pleacă din țară.
Continuăm să practicăm abordări pedagogice bazate pe transmitere de informații
Iosif Moldovanu, director executiv al Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC), susține că până nu vom crea în școală un mediu care să fie sigur, protectiv și inclusiv, în care copilului nu o să-i fie frică să vină la școală, nu vom putea ridica niciodată rezultatele PISA. „Cred că una din probleme este că mediul școlar nu este unul în care copilul să se simtă în siguranță. Atunci când copilul nu se simte în siguranță, nu are cum să se concentreze și să formeze alte competențe, în special cele cognitive”, a relatat Iosif Moldovanu.
Al doilea aspect este că profesorii nu utilizează abordări pedagogice bazate pe formări de competență. „Continuăm să practicăm abordări pedagogice bazate pe transmitere de informații și nu pe activități practice bazate pe sarcini și gândire critică care ar face conexiuni ca din ceea ce fac ei să deducă anumite concepte teoretice”, susține expertul. Potrivit lui, este o abordare continuă care perpetuează în sistem. „Manualul este instrumentul de bază: „Luați și citiți”, iar această abordare nu are cum să ducă la formare de competență.
„Această schimbare de paradigmă trebuie să se întâmple, altfel nu avem cum să așteptăm că se vor schimba rezultatele la PISA”, a declarat Moldovanu.
Întrebat cum s-ar face aceasta în mod practic, el a menționat că ar trebui să pregătim profesorii de la facultate. Pregătirea inițială a profesorilor e un aspect foarte important. De asemenea, ar trebuit, potrivit lui, schimbate și standardele de evaluare a profesorilor. Inspectorii și administrația școlilor trebuie să înțeleagă că asta e calea spre performanță. „Avem profesori care încearcă să dea băncile la o parte, să iasă cu elevii la natură, dar lor li se reproșează: De ce faceți asta? De ce i-ați scos afară pe copii? Mai persistă stereotipul că dacă elevii stau în bancă câte doi, aceasta este o lecție serioasă, iar cei care încearcă să iasă din tipare sunt pedepsiți”, a spus directorul executiv CIDDC.
La nivel de minister există curriculum. Ceea ce ar trebui să fie realizat acum ar fi lucrul cu „nivelul mijlociu” – directorii de școli și inspectorii care încă nu au depășit tradiționalul. „Trebuie de lucrat cu formarea de capacități la directorii și directorii-adjuncți care ar trebui să vadă lecția ca un spațiu în care profesorii au libertatea de a decide ce se întâmplă acolo. Aceasta se poate de observat mai ales în cazul când directorii și directorii adjuncți care vin să asiste la lecții și dacă văd că profesorul a schimbat două teme cu locul în planificarea de lungă durată atunci gata, aceasta este o crimă. Nu putem fi atât de rigizi”, a mai spus Moldovanu.
În final, el a recunoscut că nu vede nicio șansă ca peste trei ani să se schimbe situația sau că rezultatele PISA se vor schimba, pentru că „a schimba abordarea de verificare și monitorizare este un proces de lungă durată”.
De notat că elevii din Republica Moldova au susținut testele de două ore pe hârtie, la fel ca în alte 7 state, printre care România, Argentina și Liban. Celelalte 72 de țări care au participat au dat testul pe calculator.
