O hartă a lumii arată că ce mâncăm afectează schimbările climaterice

PE SCURT

Ceea ce alegem să mâncăm poate afecta schimbările climaterice și asta înseamnă că toți factorii implicați în alimentarea populației – de la agricultură la comerț echitabil, de la risipa alimentară până la forța de muncă – pot avea un impact asupra durabilității sistemului alimentar. Centrul Internațional pentru Agricultură Tropicală (CIAT) a elaborat o hartă care evaluează sustenabilitatea alimentară pentru diferite țări din lume.

Harta se referă mai puțin la clasarea „celor mai” și „cel mai puțin” sisteme alimentare durabile, spune cercetătorul de la CIAT Steven Prager, coautorul lucrării. Mai degrabă, este vorba despre o privire mai largă asupra sistemelor alimentare din întreaga lume, astfel încât să putem compara ceea ce fac diferite țări și să înțelegem cum sunt conectate toate aspectele durabilității alimentare și pentru a informa cele mai bune decizii politice.

PE LUNG

Termenul „sistemul alimentar” se referă la întreaga rețea de producție și consum de alimente de la început până la sfârșit, de la creștere și recoltare la prelucrare și ambalare, de la transport și consum până la eliminarea deșeurilor alimentare.

Și deși această cercetare este menită să influențeze mai mult politica și să urmărească schimbările privind sustenabilitatea sistemului alimentar de-a lungul timpului, există câteva concluzii despre sistemele alimentare din lume care pot fi trase doar privind la hartă.

În primul rând, spune Prager, imaginea a lămurit că există o dinamică Nord versus Sud, arătând că țările din Nord au în prezent sisteme alimentare mult mai durabile decât cele din Sud (pe hartă, scala merge de la albastru la roșu, cu albastru care prezintă o durabilitate ridicată; gri înseamnă că nu există date suficiente). Harta include date despre 164 de state, însă date complete privind sustenabilitatea alimentară vizează deocamdată doar 16 state.

Acest lucru se referă la cel de-al doilea aspect esențial: faptul că nu va exista o soluție „unică” pentru crearea sistemelor alimentare durabile, din cauza varietății existe în prezent. Chiar și în rândul țărilor care au fost comparate pentru economiile lor în creștere, cum ar fi Brazilia, Rusia și India, nivelurile de durabilitate variază, astfel încât o soluție pentru o țară poate să nu fie cea mai indicată pentru o altă țară.

Nu există prea multă uniformitate în cercetarea sistemului alimentar și asta face parte din ceea ce speră să obțină CIAT cu această hartă.

„Unul dintre lucrurile de care ne-am dat seama este că atunci când„ sistemele alimentare” au început să devină o parte a limbajului obișnuit din comunitatea științifică, comunitatea politică și comunitatea activistă, nu au existat prea multe înțelegeri în ceea ce privește ce sunt sistemele alimentare, cum să le evaluezi și cum să înțelegi dacă sunt durabile sau nu ”, spune Prager. „Deci, ceea ce am făcut a fost proiectat un efort destul de structurat și deliberat pentru a caracteriza ceea ce este un sistem alimentar durabil și apoi am trecut la analizarea indicatorilor pentru durabilitatea sistemelor alimentare”.

Astfel, cercetătorii au ales 20 de indicatori care se încadrează în patru teme: mediu, economic, social și securitate alimentară și nutriție. Asta înseamnă totul, de la emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul agricol până la până la calitatea alimentației și ratele de obezitate. Harta include date despre 164 de state, însă date complete privind sustenabilitatea alimentară vizează deocamdată doar 16 state. Harta urmează a fi completată în timp.

„Dacă ar trebui să analizăm sistemele alimentare din punct de vedere tradițional, acestea de cele mai multe ori sunt centrate în jurul productivității: Producem destul de mult alimente? Oamenii obțin suficiente calorii? ”, spune Prager. „Dar problema cea mai gravă este că această abordare nu răspunde la unele dintre mai semnificative și endemice probleme, cum ar fi: acele calorii duc la obezitate? sau ce se întâmplă odată cu creșterea urbanizării?”.

„Analizând toate zonele  – avem atât zone tematice, cât și cele geografice – putem începe să înțelegem cum sistemele alimentare funcționează în interesul mediului, în crearea de oportunități economice, în creșterea sănătății oamenilor  și  atenuarea schimbărilor climatice ”, adaugă el. Această viziune largă este necesară pentru a înțelege cu adevărat sistemele noastre alimentare și modul în care acestea pot fi afectate de diferite decizii politice.

Această hartă va fi, de asemenea, un document viu, în sensul că indicatorii evaluați pot fi folosiți pentru a urmări schimbările privind sustenabilitatea sistemului alimentar de-a lungul timpului. Toate aceste informații nu numai că pot ajuta la informarea politicilor viitoare cu privire la sustenabilitatea alimentelor, dar și să urmărești aceste politici pentru a vedea dacă au un impact pozitiv sau negativ.

Apoi, deoarece această hartă poate compara sistemele alimentare din diferite țări, am putea lua ceea ce învățăm într-un loc și să-l aplicăm în altul. „Dacă nu avem o idee despre modul în care sistemul alimentar al unei țări este similar sau diferit de cel al unei alte țări, atunci nu știm despre portabilitatea diferitelor abordări”, spune Prager.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.