,Vedeți mai jos un interviu cu prim-ministrul Ion Chicu, în care vorbește despre cele mai importante subiecte.

Bună ziua domnule Chicu și vă mulțumesc că ați acceptat să oferiți un interviu pentru UNIMEDIA.

Bună ziua, vă mulțumesc pentru această ofertă.

Dacă putem să începem cu avalanșa, valul schimbărilor de la Guvernul Sandu la Guvernul Chicu, încât ne-am trezit a doua zi cu un alt guvern. Până la urmă, acest Guvern al cui este? Este Guvernul Domnului Chicu sau este Guvernul Domnului Dodon?

Avalanșa evenimentelor este una notabilă. Și dacă peste o zi sau peste două zile de la învestirea noului Guvern trebuia să vin cu mai multe argumente de ce așa de repede. Avem o agendă foarte încărcată și logica evenimentelor anume asta și a fost, nu e timp de pierdut. De asta s-a mers repede și pe elaborarea programului și cu crearea echipei și cu procesul de învestire. Guvernul RM este Guvernul actual. Echipa respectivă a obținut votul de încredere al Parlamentului RM. Am depus jurământul. Avem o legislație care expres stabilește competențele tuturor instituțiilor, ramurile puterii și anume de aceasta și ne ghidăm. Totuși, trebuie să remarc că nu este posibil de a avansa pe agendă fără a asigura o conlucrare eficientă între toate instituțiile în stat. Ceea ce am avut noi în ultimii 10 ani, este o dovadă elocventă a faptului când avem istoria descrisă într-o fabulă renumită, carul rămâne exact acolo. Și mai rău, carul se distruge atunci când nu este conlucrare. De aceea, toate aceste întruniri și ședințe pe care le avem comune pe platforma: Guvern, Președinție și Parlament, au un singur scop, de a asigura o eficientizare a procesului în stat, comunicarea, pentru că nici președintele separat, nici Guvernul separat, nici Parlamentul nu pot schimba separat lucrurile.

Referitor la cabinetului de miniștri. Pe câți i-ați ales dvs și câți i-a ales Igor Dodon?

Toți miniștri din garnitura actuală a Executivului au fost propuși de mine, i-am consultat preventiv cu domnul președinte, am discutat și cu doamna Greceanîi, și nu atât în postura ei de președintă al Parlamentului, pentru care am un respect deosebit. Și tot timpul iau decizii importante, chiar și despre viitorul meu personal, beneficiez de un sfat al doamnei Greceanîi. Marea majoritate a acestui Executiv, am reușit cu ei să lucrez în echipa consilierului președintelui, am avut posibilitate bună să văd ce cunosc, ce potențial au. O parte cu care nu m-am întâlnit în administrația prezidențială, îi cunosc de ani buni că am muncit cu ei, fie pe dimensiunea Ministerului Finanțelor, fie pe dimensiunea Ministerului Economiei. Pe fiecare dintre aceste persoane le cunosc și este lista pe care am propus-o eu.

Ca să ajungeți la lista finală, închegată, i-ați propus și alți candidați domnului Igor Dodon, pe care dumnealui i-a refuzat?

Noi am avut pentru fiecare poziție câte două, trei candidaturi. Dar ceea ce avem în Executiv, au fost pe prima poziție drept candidaturi.

Domnule prim-ministru, cuvântul tehnocrat, care este limita lui? El se definește doar ca lipsa carnetului de partid sau nu? Pentru că vedem în cabinetul Guvernului sunt miniștri care au fost consilierii domnului Dodon. O parte au împărtășit aceleași idei, vedem ministrul educației, susține că limba de stat este limba moldovenească. Cât de tehnocrat este Guvernul actual?

Este ușor, prea superficial să îți atribui nominativul de Guvern tehnocrat și mai departe să nu acționezi corespunzător. Noi ne considerăm și până când acționăm ca un Guvern tehnocrat, deoarece ne conducem după unele principii. Primul: Noi acționăm și avem ca prioritate grija față de cetățeni. Și dacă s-a reușit să analizăm proiectele care le-am aprobat în ședința de Guvern, această grijă este în evidență. Doi: Noi vrem să schimbăm lucrurile în țară pe dimensiunea economică, tocmai din această cauză ne asumăm investiții majore în infrastructură. Noi suntem absolut conștienți că fără a schimba lucrurile în infrastructură și în special a drumurilor, noi nu putem schimba lucrurile. Noi nu putem atrage investitori străini. Poate ulterior am să vin cu mai multe detalii. Și trei, agenda noastră este atât de încărcată, pentru că dacă facem politică, nu reușim să facem primele două. Dacă noi ne vom preocupa de politică, de unii din predecesorii noștri, primele două puncte care sunt prioritate vor rămâne cumva în umbră. Menirea Guvernului este de a administra lucrurile în țară și atunci când faci mai multă politică decât gestionare, probabil că dai semnal pe eparhie de jos în sus de dezordine și haos. Fără politică nu avem când. Tuturor le displace lucrurile acestea. Nu vor să iasă în evidență pe filiera politică. Haideți să vorbim tehnic, haideți să vă spun cum o să facem drumurile, haideți să vă spun cum o să schimbăm politica socială și așa mai departe.

Domnule prim-ministru, de ce în lista de miniștri apare doar o femeie?

Este regretabil că avem un astfel de dezechilibru din punct de vedere a genderului. Am o explicație, care nu scuză situația, dar totuși am să o duc ca explicație. De la momentul elaborării, coordonării, propunerii și propunerii în Parlament, în această perioadă, primul criteriu de selecție a fost persoane pe care le cunosc, am activat pe un domeniu sau altul, sunt testate și din nefericire pentru mine personal, am acest dezechilibru de gender. Dar, eu sunt sigur că această balanță poate fi schimbată, modificată, doar eu nu privesc cabinetul ca Guvern. Nivelul secretarilor de stat este același tot atât de important, tot atât de înalt, pentru că prezența masivă a doamnelor în acest eșalon va echilibra cumva balanța. Cu atât mai mult, fac un semn de egalitate între miniștri și secretari de stat, pentru că miniștrii nu sunt oameni politici. Iaca când o să avem toată garnitura de gender va fi altul.

Dacă vorbim în contextul echilibrului bărbat - femeie, am putea avea în viitor remanieri în Guvern?

Noi putem avea remanieri în Guvern, nu doar din cauza echilibrului gender. Remanierile în Guvern sunt firești, pot fi remanieri vizavi de miniștri separați, dar poate fi remaniat întreg Guvernul dacă nu livrează rezultate și nu este eficient. La 100 de zile de activitate o să facem o analiză a fiecăruia dintre noi și bineînțeles că ceea ce am declarat și ne-am asumat rămâne de fi departe de ceea ce arătăm, remanierile pot avea loc.

Domnule Chicu, dvs jucați șah?

Eu joc mai multe jocuri, mai multe genuri de sport. Nu sunt maestru în șah, dar îmi place acest joc.

Cum credeți, cu ce piesă de șah vă asociați pe tabla de joc a lui Igor Dodon?

Înțeleg întrebare dvs. Haideți să revenim la sportul șah exclusiv ca sport și fără alte interpretări.

Domnul Igor Dodon v-a dat un termen de testare?

Domnul Dodon când mi-a propus să fiu prim-ministru, mi-a propus cu toată convingerea și cu toată fermitatea că eu sunt candidatul cel mai recomandat. Am avut onoarea să activez în organele de stat împreună cu Igor Dodon, începând cu 2005. Activitatea tot a fost pe bază de tehnocrație, am muncit și la Ministerul Economiei. Ulterior am fost viceministru la Finanțe, când dumnealui era ministrul al Economiei și am promovat inclusiv și o reformă fiscală în 2007 și a putut să dea roade în 2008. Din păcate, în perioada 2008-2009 a venit acea criză și nu s-au simți efectele reformei. Iar după schimbarea guvernării, deja s-a renunțat la acele măsuri.

Vreau să vă întreb tranșant. Noi o să avem alegeri parlamentare odată cu alegeri prezidențiale?

Mie îmi e greu să vă spun dacă o să avem alegeri parlamentare odată cu prezidențialele, mai înainte sau mai târziu. Ține mai mult de evoluțiile politice. Eu prefer să fac planuri pe performanța de activitate a acestui Guvern. Nu mi-aș dori ca un potențial eșec al acestui Guvern să aibă consecințe pe plan politic, să genereze crize cum ar fi alegerile anticipate și așa mai departe. Eu cred că orice criză de acest gen este în detrimentul țării. Și apropo, criza pe care am avut-o acum două săptămâni se putea evita și nu trebuia de ajuns acolo unde trebuia de ajuns.

Referitor la foștii angajați demiși de Guvernul Sandu. Ei au revenit în Guvern sau nu?

În momentul când Guvernul precedent, în mod arbitrat a concediat toți secretarii de stat, înafara de unul, doi de la Ministerul de Interne, care pe urmă am înțeles pentru ce au rămas. I-au concediat pe toți pe motiv, fie au fost afiliați politic, fie nu au încredere în ei. Eu consider că aceasta a fost cea mai mare eroare, pentru că înafara de faptul că miniștrii, care au venit să fie responsabili de domenii absolut necunoscute pentru ei, puteți să faceți o evaluare a profilului a miniștrilor. Trebui să fie manager bun, dar asta cu condiția că trebuie să ai la nivelul doi, secretari de stat la domeniul respectiv. Au venit oameni noi, oameni politici și imediat au măturat nivelul doi. Au adus colegi de-ai lor, care nu aveau nimic cu domeniile respective și din păcate în trei, patru luni, Guvernul a intrat în colaps.

Dar faptul că ei au făcut campanie electorală, pentru că așa a invocat Guvernul Sandu, este un motiv de demisie sau nu.

Eu am să aduc un exemplu, Ministerul Finanțelor. În Ministerul Finanțelor, dvs nu o să găsiți un fost secretar de stat, care să participe în activități electorale. Nici în caravana respectivă. Niciunul din ei nu a participat. Eu personal le-am spus că avem cu ce ne ocupa și într-adevăr era înțelegerea că Ministerul Finanțelor nu poate să participe în activități politice, indiferent de cine este. Și apropo, aceasta este valabilă și pentru serviciul fiscal de stat.

Să înțeleg că nici dvs. nu ați participat în caravana PD?

Vă rog să nu confundați cu deplasările în teritoriul Guvernul în teritoriu. Dacă o să vedeți o imagine cu mine în caravana PD sau în caravana altui partid, vă rog să îmi comunicați. Dar eu nu am participat. Nu este posibil să îți faci treaba bine, dacă pe lângă agenda pe care o ai în minister mai ai ceva de făcut.

Domnule Chicu, eu marți am avut un interviu cu doamna Sandu. Acolo doamna Sandu v-a acuzat că atâta timp cât ați fost ministrul Finanțelor ați făcut campanie electorală pentru Vlad Plahotniuc, iar acum faceți campanie pentru Igor Dodon.

Eu tocmai acum am răspuns la întrebarea dvs că nu am participat la activități. Dacă consideri activitatea unui ministru al Finanțelor, care în câteva luni a reușit să facă reforma fiscală, lansată de noi, de toată echipa. Să faci reforma salarizării în sectorul public. Pentru că ceea ce se vede la suprafață este foarte puțin. Cine înțelege ce înseamnă o reformă de acest gen. Să votezi legea în decembrie, iar în ianuarie lumea să primească salarii pe nou, să organizezi instruirea contabililor, lumea înțelege ce înseamnă asta. Cu aceste reforme complexe, ministrul Chicu nu a admis o zi întârziere la salarizare în sectorul public. Pe când, actualmente, avem întârziere la salarii pe luna octombrie. Nu vreau să comentez opiniile, acuzațiile sau datul cu părerea a foștilor colegi.

Ce gaură ați găsit când ați venit în funcția de prim-ministru? Ce gaură în buget v-a lăsat doamna Sandu?

Eu am comentat de mai multe ori insinuările în ceea ce privește gaura. Poate înainte de a veni încă o dată cu un răspuns, le-aș sugera jurnaliștilor să o întrebe pe doamna Sandu ce înseamnă gaură bugetară, rugați-o să scrie pe o foiță ce înseamnă deficit bugetar. Aici este politică. Aici nu sunt termeni de domeniul finanțelor publice.

Dar cele 4 miliarde de lei, ce sunt până la urmă: gaură în buget sau deficitul bugetar?

Care 4 miliarde?

Eu vă amintesc că în 2010, când au venit colegii doamnei Sandu, spuneau că gaura este de 10 miliarde. Eu spuneam, dar și ministrul Economiei, că atunci când o nouă echipă guvernamentală se așteaptă că va prelua guvernarea, se petrece cu ei un training despre cum să povestească societății despre moștenirea lăsată.

Am înțeles că și dvs. ați luat treninguri respective?

Eu am luat astfel de treninguri, dar credeți-mă că nu am de gând să fac uz de aceste abilități, de aceea, gaură bugetară nu a fost nici în iunie și nu este nici acum. Și atunci, și acum, este necesar ca cei din domeniul finanțelor publice să gestioneze abil exercițiul bugetar până la sfârșitul anului, astfel încât noi să-l executăm, așa cum prevede legea bugetului. Urmând logica că în iunie era gaură de 4 miliarde, putem spune că în ianuarie era gaură de 70 de miliarde, pentru că bugetul are planificat venituri și cheltuieli, până nu faci aceste venituri, nu ai din ce face cheltuieli. de aceea, o previziune în iunie că există gaură de 4 miliarde, atunci când totul era achitat, nu am admis nicio întârziere la salarii, este politică. Din păcate, Guvernul precedent a făcut doar politică și acum noi avem de cules roadele.

Înainte să fie Guvernul Sandu, doamna Gavriluță spunea că a pregătit proiectul bugetului. Ieri a fost prezentat proiectul bugetului în cadrul ședinței de Guvern. E același proiect sau s-a creat unul nou?

Elaborarea proiectului bugetului este un exercițiu bugetar foarte complex, ce nu poți să-l desfășori într-o zi, într-o săptămână sau într-o lună. Aici trebuie antrenate toate instituțiile, inclusiv autoritățile publice locale, propuneri, confruntări, prognoze macro economice. Este un exercițiu foarte complex, care începe, de fapt, în luna decembrie a anului precedent. Deci, eu am început încă în decembrie 2018 elaborarea cadrului de cheltuieli pe termen mediu și a proiectului bugetului pentru anul 2020. Bineînțeles că pe 14 noiembrie, când noii miniștri au intrat în funcție, am găsit acolo un proiect inițial de buget, care nu era totalmente închegat, dar tot acest proces era făcut parțial, până în iunie 2019, pe urmă, câte ceva s-au făcut pe parcursul următoarelor luni, dar, ceea ce am aprobat noi ieri in Guvern și ceea ce am găsit la 14 noiembrie în minister sunt un pic lucruri diferite. În special, mă refer la viziunea noastră privind necesitățile statului de a investi în infrastructură și de a acoperi financiar proiectele sociale, aprobate ieri, că au fost multe. Noi am făcut estimările respective, noi ne permitem pentru anul viitor, atenție, dacă muncim eficient, dacă oferim economiei posibilitatea să activeze în mod normal, să genereze impozite și venituri, în asemenea condiții, bugetul anului 2020 poate fi executat și la venituri, și la cheltuieli, astfel încât să acoperim aceste proiecte sociale. Deci, două deosebiri majore față de proiectul pe care l-am găsit încă neînchegat pe 14 noiembrie, accent pe investiții în infrastructură, mai multă atenție pentru sectorul social.

Care era deficitul bugetar prognozat de Guvernul precedent și care este deficitul prognozat de Guvernul actual?

Trebuie să clarificăm ce înseamnă deficit bugetar, care este diferența între veniturile pe care le-ai planificat și cheltuielile pe care le planifici. Cheltuielile sunt pe componenta de bază, cele interne, salarii, pensii, întreținerea administrației, clădirilor, deservirea datoriei interne și externe, și avem element al deficitului bugetar, care sunt proiectele investiționale, finanțate din surse externe. Pentru 2020 ne-am planificat ca suma de 2,4 miliarde lei, care reprezintă deficitul pentru acoperirea cheltuitelor prevăzute în prima categorie, să fie mai mică decât cea planificată în 2019. Însă, cealaltă parte, pe care noi o planificăm pentru a fi investită în infrastructură, deci banii externi orientați exclusiv pentru proiecte investiționale, aici suma este mai mare. Noi vrem să atragem bani externi pentru infrastructură. În linii mari, acest element al deficitului bugetar nu afectează sustenabilitatea bugetului pentru anul 2020. Noi trebuie să identificăm surse de finanțare a deficitului de 2,4 miliarde și acestea pot fi următoarele: statul continuă să emită valori imobiliare de stat, o practică obișnuită, vom scoate la privatizare unele active și odată cu numirea în funcție a noului director al Agenției Proprietății Publice, am lansat o evaluare a activelor statului, întreprinderi, să vedem care sunt pasibile pentru privatizare. Or, în opinia noastră, statului trebuie să-i rămână acele active care nu pot fi oferite sectorului privat, restul trebuie oferite businessului. Așa se procedează în țările care au atins un anumit nivel de dezvoltare. Este o axiomă că sectorul privat, businessul gestionează mai bine activitățile întreprinderilor, decât statul. Asta nu înseamnă că în 20-20 noi o să vindem cele profitabile deodată, trebuie o analiză, o evaluare, dar ca și concept, statul trebuie să mențină doar activele care au tangență cu funcționalitatea statului. Am rugat noul director ca în decurs de două săptămâni să vină cu acest nou concept, cu o listă de propuneri, ce active consideră dumnealui că trebuie să rămână în proprietatea statului și care trebuie scoase la privatizare în perioada următoare, un fiind un termen mediu.

Guvernul Sandu a început procedura de anulare a contractului de concesionare a aeroportului și a companiei Air Moldova, Guvernul Chicu ce va face în continuare cu acest proces deja inițiat?

Avem pe agendă și aceste subiecte. Au fost lansate mai multe procese și noi continuăm această activitate, pentru că în mod normal nu suntem de acord cu ceea ce s-a întâmplat atunci. Procesele, din start, se anunță dificile, mai ales că în perioada acestor 5 luni au fost și unele tergiversări, admise unele erori. Despre renumitele întrevederi cu unul dintre investitori cu nume sonor, dar nu știu dacă tot așa e și istoria lui de business... aceste mișcări au afectat procesul. Noi vom continua, colegii mei din instituțiile de resort se preocupă de asta. Este adevărat că încă nu avem completate toate funcțiile și toți colegii care trebuie să se preocupe de această problema.

Referitor la proiectul bugetului, domeniul Horeca, TVA-ul ramăne 20% sau nu?

În ceea ce privește cota TVA pentru domeniul Horeca, 10 sau 20%. După cum cunoașteți, la 1 octombrie 2018, cota a fost diminuată de la 20% la 10%, în opinia mea a fost un pas foarte bun, element al reformei. Din păcate, prin angajamentul Guvernului precedent față de FMI, s-a ajuns la majorarea TVA la 20%. Este o situație regretabilă, dar această măsură este un angajament asumat de Republica Moldova. Acolo nu scrie că de Guvernul Sandu, Guvernul X sau Y, este angajamentul Republicii Moldova. Am discutat, inclusiv cu FMI. Nu putem înlătura această modificare. Pentru primul trimestru al anului 2020, până se finalizează programul cu FMI, noi vom fi în situația să avem cota 20%, ulterior eu sper că vom reuși să negociem cu FMI următorul program, să excludem această situație, care este absolut împotriva intereselor țării noastre, împotriva businessului. Mai remarc, în România, cota TVA în acest sector este de doar 5%. Deci, totul rămâne la discreția negocierilor între Moldova și FMI. O să negociem cu FMI, în special pe acest capitol. Dar Guvernul actual va insista pe înlăturarea acestui punct. Cu atât mai mult, nu vom considera acest punct obligatoriu pentru a fi respectat.

Cum rămâne cu asistența macrofinanciară? Ne așteptăm la a doua tranșă, sau nu?

Asistența macrofinanciară din partea Uniunii Europene care, apropo, ca și tot suportul care a fost primit pe perioada acestor cinci luni din partea partenerilor, este specificată în bugetul 2019, deci nu sunt surse care au fost ulterior adițional negociate. Aceste surse au fost incluse încă la etapa elaborării bugetului 2019, adică în vara anului 2018. Deci, aceste surse noi le așteptăm așa cum e planificat. Vor veni, sau nu vor veni, o să vedem. Eu am avut discuții cu reprezentanții Uniunii Europene. Poziția noastră este foarte clară: Vă rog să fiți obiectivi în evaluarea performanței noastre. Și atunci când condiționalitățile specificate în aceste acorduri sunt îndeplinite, rămâne partea voastră de acțiune.

Dar care este poziția lor?

Din câte înțeleg, Uniunea Europeană așteaptă acțiunile noului Guvern. Este cea mai confortabilă poziție pentru noi, pentru că noi avem posibilitatea să acționăm și să vedem reacția obiectivă a partenerilor noștri.

Ce ține de condițiile pentru a doua tranșă, au fost îndeplinite de Guvernul Sandu, sau de Guvernul anterior?

Și aici o să vin cu unele detalii. Și în ceea ce privește sumele pe care le-am primit din iulie încoace. Condițiile pentru acel suport sectorial, erau șase elemente, era 42 de milioane de euro acolo, granturi, au fost îndeplinite până în mai 2018. Toate. Nu mă refer la tranșa a doua. Dar la aceste sectoriale erau elemente, unde 4 milioane de euro, unde 6… Pentru tranșa a doua nici acum nu sunt îndeplinite toate condițiile. Mai sunt încă două, una dintre care este adoptarea legii achizițiilor în ceea ce privește utilitățile. Este vorba de livrările de gaze, energie electrică, apă ș.a.m.d. Este un domeniu foarte complicat și ține de ajustarea legislației noastre la directiva 25. Noi acuma evaluăm starea de lucruri. Vrem să avansăm și să îndeplinim această condiție. Mai dificil va fi cu acele pentru tranșa III.

Au fost îndeplinite careva, sau nu?

Din câte înțeleg eu, la o parte din ele s-a început a lucra, dar nu cred că putem raporta că măcar ceva s-a făcut. Acolo sunt unele foarte complicate, care țin de sistemul aprovizionării cu gaze. Este vorba de limitarea întreprinderii „Moldova Gaz” în transportarea, livrarea… Și aici avem o problemă, pentru că o bună parte din Moldova Gaz se află pe partea stângă a Nistrului și conlucrare pe această dimensiune noi nu avem. De aceea, această condiție se face mai dificil. Noi o să lucrăm ca să îndeplinim toate aceste condiții.

Domnule Chicu, pe scurt: Ce proiecte se includ pentru anul viitor? Ce are în plan Guvernul Chicu să facă în următoarele cinci luni?

După cum am menționat și atunci când prezentam programul Guvernului, noi avem două capitole importante în acest program. Măsuri urgente care trebuie îndeplinite cel târziu până la anul nou și unele cu termen mai îndelungat, cu o perspectivă de un an. Cele mai urgente sunt reforma justiției. Noi, Guvernul, urma să remită până la 1 noiembrie Comisiei de la Veneția conceptul revăzut al reformei justiției. Deci, când am intrat noi în oficiu, deja era ratat acest termen, pentru că următoarea ședință a Comisiei de la Veneția este la 9 decembrie, dacă nu greșesc. Și ei doar până la 1 noiembrie primesc proiecte spre avizare, ca la data de 15 să aibă proiectul spre aviz, dar în cadrul ședinței doar îl aprobă și îl declară. Deci, acel termen a fost ratat de Guvernul precedent, totuși, la sfârșitul săptămânii trecute noi am interacționat intensiv cu reprezentanții Comisiei de la Veneția, le-am remis câteva elemente noi sau ajustate în acest concept. În primul rând, este vorba de evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, element foarte important pentru evoluția de mai departe în acest domeniu și de asigurarea caracterului public în instanțele de judecată, care tot este un element benefic și care ar reduce substanțial corupția. Totuși, interacționând cu reprezentanții Comisiei de la Veneția, am ajuns la înțelegerea că luni, adică alaltăieri, ministrul Justiției din Republica Moldova, va întreprinde o vizită la Strasbourg, fapt care s-a întâmplat.

S-a întâlnit cu experți de la Comisiei Europene și au convenit, că pe parcursul lunii decembrie va face o vizită un șir de experți, care ne vor acorda suport pentru ajutarea conceptului reformei, astfel pe parcursul iernii să putem modifica legislația conform unui concept ajustat. Să putem remite în adresa Comisiei de la Veneția care va avea ședința în aprilie, un nou proiect să îl examineze. Și în aprilie la sfârșit, la începutului lunii mai să putem aproba definitiv aceste amendamente și să avansăm serios pe reforma justiției. Bineînțeles că pregătirea pentru sezonul rece, este un subiect principal. Am făcut evaluarea stării de pregătire a țării. Am avut și ședința Comisiei Situații excepționale. În linii mari, instituțiile raportează că sunt gata. Persistă însă riscul major legat de aprovizionarea cu gaze după 1 ianuarie. Am discutat acest subiect și în cadrul vizitei de la Moscova. Dacă pe demisiunea preț și livrare putem să ne lăudăm că am negociat extinderea contractului existent, apropo contractul existent se finalizează în octombrie și rușii puteau să renunțe la extinderea lui, ca să ne ofere un preț convenabil de 172 de dolari. Ei puteau să insiste pe un contract nou, unde era cu totul altă formulă. Deci asta este esența negocierii unui preț nou.

Riscul major este că chiar și cu un contract încheiat, din cauza disensiunilor pe care le are Gazprom cu operatorul din Ucraina, nu au contract de tranzitare a gazelor până acum și să nu primim acest gaz. Soluția ar fi scenariile alternative. Deci, prin gazoductul care trece prin Marea Neagră, deși ruta este mai extinsă. Aici este riscul că ruta nu este testată și terminată. Avem asigurări că până la data de 10 decembrie, toate exercițiile vor fi finalizate și în caz de necesitate, de la 1 ianuarie vom putea utiliza această rută. Alt scenariu este încheierea unui acord cu BERD ca ei să ne dea o asigurare financiară în cazul în care ar trebui să cumpărăm gaz de la alți operatori, de la Ucraina de exemplu. Este o posibilitate, dar în acest caz noi trebuie să aveam o garanție financiară pentru a avea aceste livrări.

Mai avem o variantă de rezervă. Noi avem rezerve de păcură în rezerva de stat, care poate fi utilizată pentru aprovizionarea cu agent termic în municipiul Chișinău, dar acesta este un scenariu la care nu vreau să mă gândesc.

Dar pentru cât timp ajunge?

Actualmente pentru 30 – 40 de zile, în funcție de regimul termic de afară.

Doamna Sandu a declarat că a distrus mai multe monopoluri și scheme de contrabandă. Cum le comentați?

Îi mulțumesc Maiei Sandu pentru intenție, mari distrugeri nu a făcut. Cel puțin a declarat, unele procese le-a lansat. Vreau să vă asigur că noi vom continua în această direcție, pentru că eu sunt adeptul unei concurențe loiale, că doar așa se poate de lansat o competiție economică eficientă.

Domnule Chicu, în 2016 domnul Candu a declarat că peste un an, respectiv, în 2017, vom trăi mai bine. Noi trăim mai bine acum?

Înainte de a veni cu un răspuns, vreau să spun că eu tot timpul mă uit la lucruri complex, relativ. Pe unele dimensiuni trăim mai bine, pe altele mai rău. Dacă comparăm salariul mediu pe economie sau salariu în sistemul bugetar, chiar acel nominal, nu cel crescut, cred că este mai mare ca în 2016. Dacă compar încrederea concetățenilor noștri, în stat în instituții, mă tem că este la același nivel. Am putea pe diferite criterii să comparăm aceste două perioade. Cred că mare progres nu am făcut. Dar este important și asta este una dintre preocupările noastre - să readucem încrederea cetățenilor în instituții, în statul Republica Moldova. Apropo, aseară am vizitat la deschiderea Campionatului Republicii Moldova la lupte. Vă spun, atunci când am intonat Imnul Republicii Moldova, toți sportivii, spectatorii care erau acolo, așa au încărcat atmosfera în sală cu energie pozitivă. Și când s-a spus că pe parcursul anului 2019 drapelul RM, Imnul, au fost în urma prestației sportivilor noștri onorat de 34 de ori, vă spun sincer… atâtea emoții pozitive și atâta încredere îți insuflă toate aceste evenimente… Se poate. Noi avem capacitatea să renaștem și să aducem încrederea cetățenilor în stat.

Mai ieri am aflat că domnul Plahotniuc are o nouă identitate, Victor Novac. Domnule Chicu, cum este posibil la noi în țară ca o persoană să aibă o a doua identitate?

Nu mă consider specialist în acest domeniu. Dacă într-adevăr este această situație, eu cred că este o lipsă de disciplină, ordine, o disfuncțiune în sistemul respectiv. Sunt absolut sigur că instituțiile statului pot investiga acest lucru. În principiu, este absolut ilegal ca persoana să aibă două identități. Poate avea două nume, nu și două identități. Sunt sigur că organele competente vor aduce lumină.

Dumneavoastră ați discutat cu organele competente?

Nu am discutat. Știu sigur că pe linia Ministerului de Interne se acționează în ceea ce privește procuratura și în genere, justiția. Vreau să fac o remarcă: noi suntem foarte preocupați de activitatea acestei ramuri a puterii, dar noi, executivul, o tratăm ca pe o putere separată în stat, independentă. Da, noi vom asigura cadrul legal pentru reformă, dar această putere este una independentă. Eu sper că odată cu venirea noului procuror general, care sper să vină în câteva zile, sau câteva săptămâni, pentru că acest proces este spre finalitate, lucrurile se vor schimba esențial.

Ce părere aveți despre interceptările anunțate de deputatul Moțpan?

Exact aceeași părere am. Dacă ele se demonstrează, organele competente vor întreprinde acțiunile respective și sper că foarte rapid vom veni cu un raport în fața societății asupra acestor cazuri, dacă au fost, absolut inacceptabile.

Domnule Chicu, dumneavoastră locuiți la Durlești?

Eu locuiesc într-o casă construită pe teritoriul Întovărășirii Pomicolă Struguraș, care se află pe moșia… da, este satul Durlești.

Astăzi în presă s-a vehiculat că în jurul casei dumneavoastră începe să se repare drumul, după câteva zile de la investirea dumneavoastră în funcție. De ce?

Mi-au comunicat colegii. Din prima zi, chiar din seara când am fost desemnat, am avut câteva echipe de jurnaliști care filmau, fotografiau. E tot ok. Dar serviciul de pază încearcă să asigure securitatea. I-am rugat să fie foarte flexibili. Chiar cred că în una din zile am să invit jurnaliștii pe valea ceea să vadă ce este, să le explic. În ceea ce privește reparația drumului și insinuările respective. Bugetul de stat mie nu-mi repară drumul. Deși conform rigorilor serviciului respectiv de pază, trebuie să fie asigurată infrastructura acolo. Noi am început cu măhălenii, am strâns încă în luna septembrie 160 de mii de lei, pe parcursul lunii octombrie am reparat cu beton o parte de drum. Ceva bani au mai rămas, și zilele astea a fost o coincidență. S-a mai adus niște pietriș, s-a mai aruncat niște rumeguș și au nivelat… Dumneavoastră nu o să vedeți acolo reparație de drum, așa cum se insinuează. Este o continuare a lucrului pe care l-am făcut împreună cu vecinii în luna octombrie.

Dacă nu este secret, cu câte cât a contribuit fiecare locatar?

Această informație o puteți lua de la președintele asociației întovărășirii. Au contribuit fiecare în mediu cu câte 5-6 mii de lei. Eu la o etapă oarecare am dat mai mult. Noi suntem în jur de 40 de familii care locuiesc în zona respectivă.

Ucraina urmează să construiască mai multe hidrocentrale pe Nistru. Ați vorbit cu reprezentanții statului Ucrainean despre acest fapt?

Am avut o întâlnire bilaterală cu prim-ministru Ucrainei la Londra. Am discutat vreo jumătate de oră principalele subiecte de pe agendă. În mod normal nu am putut trece în detaliu pe fiecare subiect. Situația râului Nistru este în atenția ambelor state. Apropo, o potențială construcție de infrastructură pe acest fluviu ar putea dăuna nu doar părții moldovenești, dar și în sud, regiunea Odessa. Deci, îi preocupă și pe ei. Am acceptat invitația să fac o vizită la Kiev, la 12 decembrie, la Summitul țărilor UA, summitul prim-miniștrilor UA. Principalele subiecte de pe agendă, sunt mai multe, nu doar hidrocentralele. Este vorba și despre activele statului care se află pe teritoriul Ucrainei, este vorba și despre dorința noastră de a continua extinderea punctelor de control comun. Am vorbit deja și despre niște proiecte viitoare care ar fi benefice pentru cetățenii ambelor state. În partea de sud a regiunii Odessa, acolo unde mulți dintre concetățenii noștri merg la odihnă, cumva de dezvoltat infrastructura. Dar, remarc, în detalii tehnice despre construcția acestor hidrocentrale sau aceste elemente de infrastructură nu am avut timp să discutăm.

În contextul relațiilor externe cu Ucraina: A cui este Crimeea?

Au fost multe declarații la acest capitol. Eu vreau să avem o înțelegere comună că acest Guvern va munci pentru a consolida societatea, va fi deschis, dar nu ne vom axa pe elemente ce creează probleme care scindează societatea sau creează probleme țării pe intern sau pe extern. Aceasta a fost declarația oficială a Republicii Moldova. Republica Moldova respectă dreptul internațional și toate consecințele respective.

Dar declarația personală a dumneavoastră?

Sunt cetățean al Republicii Moldova și cred că orice stat poate să se dezvolte doar atunci când este respectată legislația internațională.

O ultimă întrebare, în contextul vizitei dumneavoastră la Moscova.

Pe data de 19 noiembrie ați declarat, citez: „Nu mai putem trăi pe credite și ajutoare venite din afara țării. Trebuie să muncim mai mult”. Pe 20 ați fost de la Moscova, de unde ați venit cu promisiunea că Rusia va împrumuta 500 de milioane de dolari SUA pentru RM. Nu vedeți o contradicție între ce ați declarat dvs și faptul că ați venit cu o promisiune de credit?

Tocmai de atâta încercam să explic atât de detaliat elementele deficitului bugetar. Sunt credite de două soiuri. Atunci când te împrumuți pentru consum curent, sau cum se mai întâmplă, ne împrumutăm să facem zi de naștere, sau nuntă. E o situație. Eu sunt categoric împotriva unor asemenea împrumuturi și asta declaram eu cu orice ocazie. Atunci când atragi mijloace financiare pentru a-ți dezvolta infrastructura, care are efect multiplicator pentru dezvoltarea economiei și a atrage alte investiții private, aceasta e altă mâncare de mămăligă. Eu sunt doar pro. Este clar că trebuie să asigurăm o transparență în procesul de achiziții, de implementare, astfel ca acest ban, care deja e public, să fie utilizat eficient. Dar nu trebuie să vorbim despre credite la general.

Care au fost condițiile impuse de Rusia? Care este dobânda?

Aceasta este prima discuție în ceea ce privește deschiderea unei linii de credite de 500 de milioane de dolari, dar cu o primă tranșă de 300 de milioane pentru anul viitor. Aceasta a fost solicitarea. Ulterior, Ministerele Finanțelor ambelor țări, urmează să discute asupra condițiilor. La momentul actual ne conducem de elementele care au fost în acea solicitare. Creditul respectiv va fi direcționat exclusiv către infrastructură. Rata dobânzii nu trebuie să depășească ratele dobânzilor creditelor pe care noi le angajăm în mod tradițional, inclusiv a celui pe care l-am angajat în 2016 de la statul Român. Apropo, acolo a fost 1,5 în mediu rata dobânzii. Oricum ne orientăm la nu mai mult de acest plafon. Sub alte condiții nu o să luăm.

Bineînțeles, avem și un termen de grație, sunt mai multe elemente. Dar acestea sunt elemente ale unui proces de negocieri. Doar atunci când vom considera că acest împrumut este convenabil Republicii Moldova, atunci vom pune semnătura. Actualmente, condițiile nu sunt încă agreate.

---