Ce este Convenția de la Istanbul și de ce întârzie să fie ratificată

PE SCURT

Mai multe organizații și reprezentanți ai societății civile solicită ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) până la finele anului 2019. Un apel în acest sens a fost adresat președintei Parlamentului Zinaida Greceanîi și premierului Ion Chicu.

În Republica Moldova, violența împotriva femeilor și violența în familie reprezintă în continuare o gravă încălcare a drepturilor omului și cea mai gravă formă de discriminare față de femei. Potrivit unui studiu recent aproximativ 41% dintre bărbați și 19% de femei consideră că sunt momente când o femeie merită să fie bătută, iar 40% dintre bărbați consideră că femeia este responsabilă dacă a fost violată.

PE LUNG

Ce este Convenția de la Istanbul 

Convenția de la Istanbul reprezintă la moment cel mai eficient instrument internațional pentru a asigura prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie și se bazează pe convingerea că violența împotriva femeilor încalcă grav drepturile fundamentale la viață, securitate, libertate, demnitate, integritate fizică și emoțională și că acest fenomen nu poate fi ignorat de către state. Mai mult, Convenția de la Istanbul recunoaște că violența nu afectează doar femeile, ci societatea în ansamblu, fiind necesare măsuri urgente întru combaterea acestui fenomen.

Astfel, documentul cere statelor părţi să implementeze într-o manieră cuprinzătoare şi coordonată politici îndreptate împotriva acestui tip de violenţă. Drepturile victimelor trebuie să se regăsească în centrul acestor politici. Eforturile societăţii civile trebuie încurajate şi susţinute.

Fiecare a 4-a femeie din mediul urban și fiecare a 3-a din mediul rural a trecut printr-o formă de violență

Datele organizațiilor neguvernamentale care acordă suport la peste 3000 de femei și copii, victime ale violenței anual, precum și datele Biroului Național de Statistică și Studiului OSCE „Securitatea și bunăstarea femeilor”, denotă că fiecare a 4-a femeie din mediul urban și fiecare a 3-a din mediul rural, a trecut printr-o formă de violență pe parcursul vieții.

Semnatarii apelului mai arată că, în anul 2018 – opt femei, iar în primele opt luni ale anului 2019, cinci femei au fost omorâte de un membru al familiei, iar alte cincisprezece și, respectiv, șapte femei și-au pierdut viața ca urmare a vătămărilor corporale care le-au fost cauzate de partenerii lor de viață.

De cele mai multe ori, femeile nu raportează cazurile de violență pentru că le este frică de agresor, sunt blamate că au „scos gunoiul din casă”, nu au încredere în autorități și sistemul de justiție, nu au suficiente resurse financiare și oportunități de angajare, mai ales dacă au și copii, iar serviciile de suport sunt insuficiente sau chiar lipsesc.

Convenția de la Istanbul a fost semnată la 6 februarie 2017, dar până în prezent nu a fost ratificată

În acest sens, Convenția conține un șir de prevederi importante care prevăd adoptarea şi implementarea unor politici eficace, cuprinzătoare şi coordonate, susținerea organizațiilor non-guvernamentale prestatoare de servicii, asigurarea colectării de date relevante și dezagregate, promovarea schimbărilor în modelele sociale şi culturale în vederea eradicării prejudecăţilor, obiceiurilor, tradiţiilor şi a altor practici, care sunt bazate pe ideea inferiorităţii femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei şi bărbaţi.

De asemenea, documentul prevede dezvoltarea și susținerea serviciilor de sprijin pentru femeile victime și copiii acestora, creșterea gradului de conștientizare și educație și formarea profesioniștilor, participarea sectorului privat și mass-media în prevenirea și combaterea violenței, ș.a.

Convenția de la Istanbul a fost semnată la 6 februarie 2017 dar până în prezent ratificarea acesteia este tergiversată, chiar dacă reprezentanții Guvernului și Parlamentului și-au asumat de nenumărate ori un angajament public în acest sens.

Semnatarii apelului precizează că agenda de asociere din Planul de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE prevede expres ratificarea Convenției de la Istanbul, acest obiectiv fiind inclus și în mai multe documente de politici naționale, Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului 2018–2022, Strategia națională de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie pe anii 2018–2023 și Planul de acțiuni 2018.

În acest sens, organizațiile neguvernamentale și autoritățile responsabile au elaborat proiecte de legi care vizează ajustarea legislației naționale la prevederile Convenției pentru a asigura conformitatea acesteia cu cele mai bune practici și standarde interanționale în domeniu.

Semnatarii apelului: Centrul de Drept al Femeilor, Centrul Internaționla „La Strada”, Centrul pentru Reabilitarea Victimelor Torturii „Memoria”, Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor, Asociația Obștească „Stimul”, Asociația Obștească Promo – LEX, Asociația Împotriva Violenței în Familie „Casa Mărioarei”, Asociația Obștească Centrul pentru Tineri „Dacia”, Instituţia Publică Centrul Maternal „Pro Familia”, Asociația Obștească „Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane”, Centrul maternal „Ariadna”, Centrul Maternal „Pro-Femina”, Asociația Obștească „Interaction”, „Femeia Modernă” (Orhei), „Mildava” (Nisporeni), Vocea Femeilor Rome „ROMANO ALAV”, Forul Organizațiilor de Femei din Republica Moldova”, „Gender-Centru”, Institutul de Rezolvare a Conflictelor, Femeia pentru Viitor (Ungheni), Onoare și Drepturile Femeii Contemporane (Bălți), Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova-AFAM, Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, Clubul Politic al Femeilor 50/50, Fundația Est-Europeană, Femeia pentru Societate Contemporană, ș.a.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.