Papa Francisc demontează la Nagasaki principiul disuasiunii nucleare

Suveranul Pontif argentinian, care a sosit duminică dimineaţa pe Insula Kyushu, în sud-vestul Japoniei, unde se află Nagasaki, s-a rugat mai întâi, în tăcere, pe o ploaie torenţială, în faţa principalului monument din ”Parcul Păcii”, locul impactului bombei atomice. El a depus o coroană de flori albe, care i-au fost date de către supravieţuitori.

El a denunţat ”oroarea de nedescris trăită în carnea lor de victime şi familiile lor” în acest oraş în care o bombă atomică americană, lansată la 9 august 1945, a ucis cu cel puţin 74.000 de oameni.

Papa urma să se ducă duminică seara la Hiroshima, unde a fost lansată, cu trei zile mai înainte, altă bombă nucleară, care a ucis 140.000 de oameni.

Cele două bombardamente au precipitat capitularea Japoniei la 15 august şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

”Deţinerea unor arme nucleare şi alte arme de distrugere în masă nu este răspunsul cel mai potrivit” dat aspiraţiei către pace şi stabilitate, a atacat Papa.

”Lumea noastră trăieşte perversa dihotomie de a vrea să se apere şi să garanteze stabilitatea şi pacea pe baza unei false securităţi susţinute de o mentalitate a fricii şi neîncrederii care sfârşeşte prin a învenina relaţiile între popoare şi a împiedica orice dialog”, a adăugat el, demontând astfel argumentul clasic al disuasiunii nucleare.

Ororoarea războiului şi armelor, un strigăt recurent al argentinianului Jorge Bergoglio, se înscrie în continuitatea papilor care l-au precedat.

Însă o respingere clară a teoriei disuasiunii nucleare constituie o ruptură cu trecutul. La ONU, în 1982, Ioan Paul al II-lea a definit disuasiunea nucleară drept un rău necesar, ”în condiţiile actuale”.

Sfântul Scaun a ratificat în 2017 Tratatul Interzicerii Armamentului Nuclear (TIAN). În urmă cu doi, într-un simpozion la Vatican, Francisc a condamnat ”deţinerea” armamentului nuclear şi ”ameninţarea folosirii lor”. Pentru el, relaţiile internaţionale nu pot să se fondeze pe intimidarea militară.

Aproximativ 440.000 de japonezi sunt catolici, dintr-o populaţie totală de 126 de milioane de locuitori.

Francisc se întâlneşte luni cu victimele cutremurului de magnitudinea 9 care a avut loc în largul nord-estul Japoniei şi tsunamiului care i-a urmat şi au ucis aproximativ 18.500 de persoane la 11 martie 2011, o catastrofă naturală urmată de dezastrul nuclear de la Fukushima.