Linkuri accesibilitate

Președintele Trump a încercat din nou să acrediteze teoria că Ucraina, nu Rusia ar fi încercat să influențeze alegerile din 2016


Președintele Statelor Unite, Donald Trump. 19 noiembrie 2019
Președintele Statelor Unite, Donald Trump. 19 noiembrie 2019

Fiona Hill, fostă expertă pe Rusia a Consiliului Național de Securitate, a declarat că aserțiunea e „o ficțiune, inventată și promovată de serviciile rusești de informații”.

Într-un lung interviu vineri cu postul de televiziune Fox News, președintele american Donald Trump a încercat din nou să acrediteze teoria că Ucraina, și nu Rusia a fost implicată în eforturile de a influența alegerile prezidențiale americane din 2016. O teorie care contravine concluziilor la care au ajuns serviciile americane de informații și care susțin că Rusia este cea care a intervenit în procesul electoral, în favoarea lui Trump.

În cursul audierilor din Camera Reprezentanților vizând posibila suspendare a președintelui Trump, Fiona Hill, fostă expertă pe Rusia a Consiliului Național de Securitate, a declarat că teoriile despre implicarea Ucrainei sunt „o ficțiune, inventată și promovată de serviciile rusești de informații” pentru a-și compromite vecinul. Hill a fost audiată joi, 21 noiembrie.

Cotidianul „New York Times”, pe de altă parte, citează surse oficiale anonime care susțin că în ultimele săptămâni, serviciile de informații i-au informat pe diverși senatori și pe consilierii acestora de faptul că „Rusia a început de peste un an o campanie prin care încearcă să creeze iluzia că Ucraina, și nu Rusia a fost implicată în alegerile americane din 2016”.

Tot în interviul cu Fox News, președintele Donald Trump a declarat că nu se teme de un eventual proces, în Senat, vizând suspendarea sa – un așa numit proces de „impeachment” – pentru că „nu a greșit” cu nimic. Mai mult, a lăsat de înțeles că procesul ar fi binevenit, pentru că i-ar da posibilitatea să demonstreze că întreaga anchetă lansată de oponenții democrați este „o fabricație”.


Camera Reprezentanților, dominată de democrați, conduce în acest moment audierile publice în cadrul anchetei care ar urma să determine dacă președintele american a încercat să-l preseze pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să lanseze o anchetă în activitatea din Ucraina a familiei Biden în schimbul unei vizite la Casa Albă. Totul, în timp ce blocase un important ajutor militar pentru Ucraina, care era deja aprobat de Congres. „Târgul” ar fi stat în centrul discuției telefonice dintre Trump și Zelenski din 25 iulie și care a făcut subiectul unui denunț oficial din partea unei persoane care rămâne anonimă.

Joe Biden, fostul vicepreședinte democrat, este în acest moment unul din cei mai serioși contracandidați ai președintelui Trump în alegerile prezidențiale din 2020. Fiul său Hunter a fost în 2014 în conducerea firmei energetice ucrainene Burisma, dar pentru moment nu există niciun indiciu că el sau tatăl sau ar fi încălcat legea sau comis vreun abuz.


Cu toate acestea, președinții republicani a două comisii senatoriale au cerut vineri Ministerului de Finanțe informații despre posibile „tranzacții dubioase” între Hunter Biden și firma Burisma.

Între timp, un ONG american a obținut, printr-o decizie judecătorească, o serie de documente care ar dovedi că Rudy Giuliani, avocatul personal al președintelui și unul din cei care ar fi exercitat presiuni asupra conducerii de la Kiev, a fost mereu în contact cu „Casa Albă și secretarul de stat Mike Pompeo”. Giuliani este considerat personajul-cheie în rechemarea, în mai, a fostului ambasador american la Kiev, ambasador care se pare că se opunea ideii de a lega într-un fel sprijinul american pentru Ucraina de obținerea de informații compromițătoare despre Biden, utile în campania electorală americană.


Dacă ancheta din Camera Reprezentanților se încheie cu decizia că Donald Trump trebuie suspendat, cazul va fi judecat în Senat, camera superioară a Congresului american, dominată de Partidul Republican al președintelui.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG