PE SCURT
Timp de o săptămână, în România au fost uciși trei urși. Toți trei au fost loviți de automobile. Cel mai răsunător caz a fost când un urs tamponat de un automobil a fost lăsat în agonie timp de aproape 18 ore, înainte ca autoritățile să dea permisiunea ca acesta să fie împușcat.
În timp ce organizațiile de apărare a animalelor cer crearea mai multor coridoare de trecere pentru mamifere, vânătorii strigă că sunt prea mulți urși și de aceea ei trebuie împușcați.
PE LUNG
La sfârșitul săptămânii trecute, sâmbătă seara, un urs a fost lovit de o maşină în judeţul Harghita. Animalul a fost lăsat să sufere ore în şir pe marginea drumului, în timp ce veterinarul venit să asiste nu a putut să facă nimic pentru că nu era echipat cu tranchilizant. Ulterior, după 18 ore, animalul a fost împuşcat pentru a îi fi curmate suferinţele. La câteva ore distanță, o ursoaică a murit, lovită de o mașină în zona localității Bradu, din județul Sibiu. Un al treilea urs a murit după ce a fost lovit de o maşină, de data aceasta în judeţul Mureş. Animalul a murit pe loc.
Aceste cazuri au atras atenția publică și au stârnit nemulțumirea oamenilor. Ei au criticat atât legile ineficiente, lipsa podurilor de trecere a animalelor, precum și cazurile frecvente de vânătoare.
Cu toate acestea autoritățile ridică din umeri. Date statistice despre numărul urșilor loviți în trafic nu există. Nici datele despre numărul real al urșilor bruni nu sunt tocmai exacte. Potrivit Ministerului Mediului, în România ar fi de la 6 450 până la 7 200 de exemplare. Însă, vânătorii susțin că cifra e în jur de zece mii, în timp ce, reprezentanții organizațiilor de apărare a animalelor cred că, din contră, numărul este umflat pentru ca vânătorii să-i poată împușca, scrie vice.com.
În 2016, în România a fost votat proiectul de lege potrivit căruia urșii pot fi împușcați doar dacă au produs pagube sau sunt un pericol pentru viața omului. Acest lucru nemulțumește pe mulți vânători.
Jurnalistul român Vlad Ursulean, prezent la o conferință despre coexistența omului cu carnivorele mari, a scris pe pagina sa de Facebook că una dintre soluțiile găsite de cei prezenți la eveniment pentru a evita astfel de tamponări periculoase atât pentru om cât și pentru animal este ca urșii să fie împucați.
Reprezentanții World Wide Fund for Nature România, o organizație non-guvernamentală pentru conservarea naturii și restaurarea ecologică a mediului natural, susțin că, înainte și după somnul de iarnă, accidentele pe șosele sunt un risc real atât pentru om, cât și pentru animal. Coliziunile pot fi prevenite, prin instalarea de garduri sau construcția de ecoducte („poduri verzi”), în funcție de gradul de risc și de costuri. O primă măsură este chiar avertizarea șoferilor, cu semne de circulație specifice.
Ecoductele sunt structuri care permit animalelor să traverseze în siguranță bariere construite de om. Acestea pot fi: pasaje subterane tuneluri, viaducte sau pasaje superioare, tuneluri de amfibieni, acoperișuri verzi etc.
În timp ce România are doar câteva ecoducte pe o porțiune a autostradei construite recent, multe țări au câteva zeci sau chiar sute de astfel de sisteme.
Primele ecoducte pe uscat au fost construite în Franța, în anii 1950. Țările europene, printre care Țările de Jos, Elveția, Germania și Franța, au construit diverse structuri de trecere pentru a reduce ciocnirile oamenilor cu animalele sălbatice. De exemplu, doar în Olanda există peste 600 de tuneluri instalate pe drumurile din țară.
Iată câteva astfel de poduri, care au demonstrat că omul poate nu doar să distrugă habitatele animalelor, dar să caute și soluții:
Podul și tunelurile pentru crabi, Australia
Între 50 și 120 de milioane de crabi roșii își fac drum din pădurea tropicală în fiecare an în timpul sezonului de migrație, mergând încet pe drum pentru a ajunge la locul lor de reproducție lângă mare. Guvernul a construit poduri și tuneluri pentru a reduce numărul cazurilor când crabii sunt striviți. De asemenea, autoritățile au construit ziduri înalte de-a lungul drumului. Astfel, nu doar reușesc să salveze anual mii de crabi, dar și au creat o nouă atracție turistică.
Ca parte a efortului de a restabili ruta de migrație istorică folosită de elefanții africani din nordul Keniei, conservaționistii au construit un pasaj sub drumul ocupat Nanyuki-Meru în 2010, astfel încât mamiferele mari să se poată deplasa în siguranță între zonele izolate fără a trece prin grădinile localnicilor.
Autostrada A50, Olanda
Printre cele mai impresionante și vizual uimitoare pasaje realizate doar pentru animale este cel construit peste autostrada A50 – un pod verde luxuriant acoperit cu vegetație pentru a proteja animalele sălbatice care sunt pe cale de dispariție. Podul este una dintre cele 600 de treceri de animale sălbatice din Olanda, care adăpostește cel mai mare pasaj mondial, care parcurge o jumătate de milă (800 de metri) pe o autostradă, o cale ferată și un teren de golf.
E314, Belgia
Acest drum de 125 de kilometri traversează 3 națiuni care se întind pe mai multe medii diverse. Proiectanții acestei conexiuni au menținut-o în mod intenționat pentru a permite animalelor sălbatice să recunoască mai ușor trecerea.
