O comisie specială, creată de Ministerul Justiției, a selectat patru candidați din 16 admiși la concurs care a fost trimisă Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), ca să desemneze un singur candidat pentru numirea în funcţia de procuror general. . Pentru șefia Procuraturii Generale luptă Oleg Crîșmaru, Vladislav Gribincea, Veaceslav Soltan și Alexandru Stoianoglo. Avocatul Ştefan Gligor care nu a trecut concursul regretă că nu a ajuns la etapa finală să confrunte Consiliul Superior al Procurorilor. Un interviu consemnat de V. Ursu.
Ștefan Gligor: „La rezultatele acestui concurs eu mă uit critic, pentru că consider că doi candidați nu au fost verificați la capitolul integritate în modul corespunzător. Această concluzie eu o trag din datele indicate în declarațiile de venituri și proprietăți și consider că comisia trebuia să se întâlnească separat într-un exercițiu de evaluare a integrității candidaților înainte de admiterea acestora la interviul final. În rest, nu am obiecții, am sugestii.
Eu văd o necesitate absolută de a trece orice candidat la orice concurs printr-un test al integrității...
Eu consider că logica de organizare a concursului trebuia să fie alta. Mai întâi trebuia constituită comisia, integritatea comisiei, credibilitatea comisiei să fie un mobil suplimentar pentru oamenii integri să aplice dosarele și să nu vină doar procurori din sistem, să fie atât de mulți procurori din sistem care au îndrăznit să participe la acest concurs și în cazul în care se făceau lucrurile corespunzător, se crea comisia, aveam timp să ne asigurăm de credibilitatea comisiei, deși eu nu am obiecții față de comisie și componența ei, se declara un termen rezonabil de depunere a dosarelor, după asta se anunța un termen de verificare a dosarelor, suficient, nu șapte zile cum a fost, dar cel puțin vreo 15-20 de zile, ca să existe timp, jurnaliștii de investigație să verifice acei oameni, să vadă ce au făcut, la ce licitații au participat, ce bunuri au, cum arată casele celea; corespunde evaluarea, nu corespunde evaluarea; cu cât au fost importate automobilele cu care merg acești oameni ș.a.m.d., să putem în detaliu să ne uităm la capitolul proprietăți și cât de cinstiți și sinceri sunt acești oameni când le declară și indică valoarea în acele declarații și, ulterior, după acest filtru obligatoriu trebuia să urmeze a treia etapă – etapa interviurilor și de examinare a conceptelor. Eu văd o necesitate absolută de a trece orice candidat la orice concurs printr-un test al integrității, altfel aceste exerciții vor fi lovite ca credibilitate de societate. Eu consider că nu este loc de atac la persoană, de atac la instituție, este loc de critici obiective și sugestii concrete și mie îmi pare rău că, iată, noi suntem încă într-un concurs care, în opinia mea, este cel mai important, poate cu impact chiar mai mare decât concursul la Curtea Constituțională, care din nou ridică semne de întrebare vizavi de respectarea unor rigori și a unei logici în sensul verificării în special a integrității candidaților.”
Europa Liberă: Din aceste patru persoane urmează Consiliul Procurorilor să propună o singură persoană pentru a fi aprobată de către șeful statului.
Ștefan Gligor: „Da.”
Europa Liberă: În pașii care urmează aveți încredere?
Ștefan Gligor: „Ceea ce este cert e că urmează CSP-ul să aleagă o singură persoană, această persoană urmează să fie propusă președintelui, președintele să accepte sau să refuze numirea respectivei persoane motivând. Dacă refuză, se întoarce înapoi dosarul candidatului la Consiliul Superior al Procurorilor și dacă Consiliul Superior al Procurorilor nu este de acord cu argumentele președintelui, trebuie să voteze a doua oară cu două treimi de voturi. Acesta este un prag foarte înalt și dacă nu se găsește acest prag, atunci concursul va fi anulat și se va declara un nou concurs. Acesta este cadrul de reglementare. Cum va fi, deja vom vedea.”
Europa Liberă: Șeful statului a făcut deja declarații pe marginea acestui concurs și a spus că nu va admite ca în funcția de procuror general să ajungă o persoană care fie că are relații cu politicieni, pile de la politicieni, grade de rudenie cu politicienii. Ce mesaj transmite Igor Dodon societății când vorbește despre aceste criterii?
Ștefan Gligor: „Cred că avertizează Consiliul Superior al Procurorilor să nu voteze pentru Vladislav Gribincea, insinuând afiliere politică, așa cum mi-a insinuat și mie dl președinte, lansând oameni din apropierea sa în campanie de denigrare a candidaților. Asta este ceea ce au făcut socialiștii prin intermediul oamenilor afiliați, unii dintre ei fiind incluși inclusiv în această așa-numită comisie de experți, juriști notorii cu privire la reformă.”
Europa Liberă: Și atunci, cu șanse reale rămâne a fi doar Alexandru Stoianoglo?
Ștefan Gligor: „Cu șanse reale rămâne a fi oricare din ceilalți trei. Nu uitați, noi avem doi oameni din sistem, avem un procuror din cadrul Procuraturii Anticorupție, procuratură care a executat toate dosarele politice, și ei nu sunt așa de mulți acolo și activitatea profesională a acestui candidat trebuia examinată. Eu nu știu dacă comisia a făcut acest lucru. De ce pledez în conceptul meu pentru crearea unui registru de evidență și contabilizare a performanței profesionale a procurorilor? Noi astăzi nu știm cine sunt acești procurori și care sunt dosarele instrumentate de ei, câte dosare au expediat ei în instanțe, cine sunt acești oameni. Asta o știe un grup foarte restrâns de oameni. Noi nu avem acces la această informație, respectiv nu știu din nou care au fost criteriile de evaluare a integrității. Am spus același lucru și în cadrul concursului pentru Curtea Constituțională și nu aveam să repet dacă nu spuneam și atunci, dar mie mi se pare că nu s-a luat în considerare. Am spus foarte clar: dacă asupra unui om există o umbră de dubiu, nu se acceptă. Eu pot explica de unde am bani să-mi construiesc casă, de unde am bani să-mi cumpăr o mașină, același lucru trebuie să-l facă oricare candidat. Dacă noi admitem în funcții-cheie, atât de importante precum procurorul general, oameni care au măcar o umbră de dubiu la capitolul onestitate și respectarea Codului Deontologic, eticii ș.a.m.d., regimului de declarare a averii, atunci avem o problemă.”
Europa Liberă: Dvs. ați avut un sprijin masiv din partea societății, cel puțin pe rețelele de socializare s-au organizat foarte mulți oameni și au exprimat acest sprijin în favoarea candidaturii lui Ștefan Gligor. Vă este clar de ce nu ați trecut această selecție?
Ștefan Gligor: „Nu știu exact de ce n-am trecut această selecție, care au fost considerentele comisiei, pentru că eu nu știu care sunt criteriile conform cărora au fost examinate și nici nu le-am prea înțeles. Majoritatea membrilor comisiei nu sunt specialiști în drept penal, drept procesual penal sau instituții de drept și eu nu pot să mă pronunț cu privire la acest subiect. Ei sunt oameni de mare integritate și profesioniști în domeniile lor, probabil au avut niște criterii clare pentru d-lor. Ceea ce pot eu să vă spun într-un mod autocritic este că eu într-un stat de drept cu instituții funcționale, cu putere judecătorească independentă și cu procuratură cu adevărat autonomă în cadrul autorității judecătorești niciodată nu aveam să-mi depun dosarul, pentru că acesta nu este profilul meu.
Un procuror general care va pune la închisoare orice politician care va veni cu un șir de cerințe de ignorare a infracțiunilor...
Eu am făcut acest lucru cu titlul de excepție, pentru că consider că astăzi un procuror general trebuie să aibă o verticalitate absolută, să fie lipsit de umbră de frică, la limită de inexistență a însuși instinctului de autoapărare, să aibă curajul respectiv de a interveni dur peste clanurile și schemele din cadrul procuraturii, care a servit crima organizată din Moldova și să fie absolut apolitic. Deci, un procuror general care va pune la închisoare orice politician care va veni cu un șir de cerințe de ignorare a infracțiunilor care au fost comise de acești politicieni. Și eu am considerat că eu în aceste circumstanțe extraordinare întrunesc toate condițiile și că eu eram obligat, nu este vorba despre ce vreau eu, eu vreau multe lucruri; a vrea înseamnă a merge într-o direcție care îți este plăcută, acestea sunt niște lucruri de conștiință și de obligație morală, civică și profesională. Și eu am considerat că eu sunt obligat să particip în acest concurs, inclusiv fiind încurajat să fac acest lucru de foarte mulți oameni. Și acesta a fost motivul. Eu înțeleg că, repet, în circumstanțe ideale, într-un stat de drept, cu instituții funcționale, eu nu aveam ce căuta în acest concurs, dar în același timp vreau să vă spun că sunt mulți miniștri și mulți politicieni în Republica Moldova care la fel nu ar fi avut ce căuta în viața politică și în viața noastră ministerială, instituțională în condițiile de astăzi. Dar astăzi este mai importantă integritatea versus experiența și coruptibilitatea.”
Europa Liberă: Dvs. ați spus cât de importantă este miza acestor alegeri a procurorului general și cetățenii Republicii Moldova au așteptări mari de la cel care trebuie să ajungă în această funcție. Va fi cu putință să fie rostogolit tăvălugul acesta al neîncrederii în procuratură, ținând cont că miza e atât de mare?
Ștefan Gligor: „Eu nu pot vorbi despre ceilalți patru care au trecut în finală. Asta comisia trebuie să vă spună. Ei au examinat punctul acesta, convingerea lor că oamenii care au venit și au apărat în fața lor niște idei își propun lucrul pe care Dvs. mă întrebați, asta comisia trebuie s-o întrebați. Eu am candidat, pentru că știu că aveam să depun tot efortul și să nu-mi fie frică să fac ceea ce spuneți Dvs. – să dau de-a tăvălugul acest sistem –, cunoscând interiorul acestui sistem, situația la nivelul Procuraturii Anticorupție, al PCCOCS, cunoscând anumite lucruri din interior și cum au fost duse investigațiile, și mai multe lucruri pe care eu la interviu nu am putut să le spun, pentru că interviul era înregistrat video și asta este o altă chestie. Eu consider că trebuia să existe un compartiment al interviului care trebuia să fie făcut în afara camerelor de luat vederi.”
Europa Liberă: Concluzia multora după acest concurs e că totuși politicienii trebuie să exprime voința lor și să-și asume ca în funcții importante să fie numiți oameni pe care îi recomandă ei. Dvs. ce ziceți?
Ștefan Gligor: „Eu cred că în cazul în care politicienii ar fi în stare să se ridice deasupra propriului ego, să nu se teamă de faptul că vor fi atrași pentru infracțiunile pe care le-au comis sau care le vor comite și dacă noi am avea acolo politicieni cu atâta conștiință și cu atâta integritate, atunci poate ei puteau să-și asume într-adevăr și este clar că la început asta era calea. La început trebuia să se meargă pe măsuri excepționale, extraordinare, să se meargă pe de-a dreptul. Astăzi deja când s-a vehiculat necesitatea concursurilor, filtrelor de preselecție, aceste lucrurile trebuiau făcute ca la carte, gata, faza cu mergem pe de-a dreptul a fost depășită. Acum noi am intrat într-o fază deja care ne auto-consumă, ne auto-sugrumă, dacă lucrurile nu-s făcute ca la carte. Mie îmi pare rău că Ministerul Justiției nu s-a gândit la o procedură foarte explicită.”
Europa Liberă: Întâmplător sau nu, dar după ce s-au cunoscut numele celor patru care vor fi propuși Consiliului Superior al Procurorilor, Igor Dodon a anunțat că pe lângă președinte a fost creat un grup care se va preocupa de reforma în justiție. De ce Igor Dodon a făcut acest pas?
Ștefan Gligor: „Igor Dodon vede nereușitele partenerilor săi de coaliție și vrea să preia inițiativa și ar fi o intenție bună dacă în acea comisie de experți numiți nu ar exista oameni față de care eu personal am întrebări la capitolul reputație și alte momente.”
Europa Liberă: Dar nu se dublează totuși în Republica Moldova funcțiile puterilor în stat?
Inevitabil, reforma va trebui să fie aprobată de Parlament. În momentul în care nu va exista suportul uneia din cele trei componente, avem o problemă...
Ștefan Gligor: „Din start trebuia să avem un format clar de elaborare a conceptului de reformă a justiției. Cel mai grav lucru care s-a făcut în toată istoria asta este că de la bun început partidele politice care constituie această coaliție majoritară nu s-au așezat la o masă de discuții împreună cu Ministerul de Interne și Ministerul Justiției și alți experți din afara organelor care au lucrat anterior, dar au o reputație bună și cu lume bună din societatea civilă, competentă, nu s-au așezat la o masă și n-au constituit un grup comun, ca să nu existe disensiuni și să agreeze din start liniile acestei reforme. De ce vă spun acest lucru? Inevitabil reforma, oricare ar fi format-o ei, va trebui să fie aprobată de Parlament. În momentul în care nu va exista suportul uneia din cele trei componente, avem o problemă. De asta din start trebuiau implicate toate cele trei componente, plus societatea civilă, care a venit pe listele Blocului ACUM și trebuiau implicați oamenii cu credibilitate și valoare adăugată incluși în acest format. Deoarece s-a mers cumva sectorial, separat, Parlamentul face nu știu ce, treaba lor cu agenda lor; ministerul elaborează un concept, fără să facă concept, elaborează direct modificări la legi, un pachet de modificări legislative de 33 de pagini, fără să explice printr-o notă informațională analitică partea de argumentare la aceste lucruri. Deci, tu trebuie să înțelegi problema și trebuie să înțelegi unde vrei să te duci, cum vrei s-o rezolvi. Iată asta se face la nivel conceptual. Modificările legislative reflectă ceea ce tu ai făcut în partea analitică. Tu ai analizat problema, ai înțeles rădăcinile problemei și tu ai înțeles cum poți să le rezolvi; tu ai descris aceste lucruri, le-ai prezentat societății, ai dezbătut acele lucruri și după asta te apuci de schimbat legi. Ei, într-un fel, au vrut să meargă cât mai repede, să demonstreze victorii rapide și a ieșit totul absolut invers.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă dacă se compromite reforma justiției?
Ștefan Gligor: „Noi rămânem ceea ce suntem – un stat corupt, cu politicieni care abia-abia de se mai abțin să divizeze societatea din nou și s-o bage într-un război geopolitic.”
