Balkan Insight: Privatizările cu iz ilegal, în atenția guvernului de la Chișinău

Totul a început oficial pe 18 iunie, cînd coaliția de guvernămînt condusă de premierul Maia Sandu a decis înființarea unei comisii parlamentare de anchetă, care să analizeze legalitatea privatizărilor din ultimii șase ani,

Pe lista contractelor ce urmează să fie analizate se află contractul de concesionare a aeroportului din Chișinău sau privatizarea transportatorului aerian de stat Air Moldova.

„Există un puternic sentiment de frustrare [în R. Moldova – n.e.] legat de modul în care s-au făcut privatizările și concesionările”, spune analistul economic Veaceslav Ioniță. ”Presiunea publică pentru lămurirea acestor probleme este mare, iar guvernul trebuie să facă ceva”.

La rîndul său, Igor Munteanu, cel care conduce comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe crede că ancheta ”trebuie să stabilească legalitatea procedurilor și a deciziilor care au fost luat în ce privește o serie de privatizări importante, ce au avut loc între 2013-2019”.

Dacă se găsește ceva ilegal, ”vor trebui luate măsuri urgente, de către guvern sau alte instituții abilitate, pentru restituirea proprietăților care ar fi fost transferate ilegal către companii private”, spune Munteanu.

Privatizări dubioase: concesionarea aeroportului din Chișinău

Aeroportul a fost concesionat în septembrie 2013, pe o perioadă de 49 de ani, firmei Avia Invest, despre care s-a aflat mai tîrziu că este proprietatea controversatului politician și om de afaceri Ilan Shor. Acesta a fost condamnat în iunie 2017, în primă instanță, pentru implicarea sa în așa numitul ”furt al secolului”, respectiv dispariția a circa 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc.

Shor a făcut apel la această decizie dar, la scurt timp după schimbarea de guvern din iunie 2019, a fugit din țară.

Comisia parlamentară de anchetă pentru analiza modului în care s-au efectuat privatizările a sesizat în august Centrul Național Anticorupție și Procuratura. La doar cîteva zile după aceea, Shor vindea Avia Invest către NR Investments Lts, o companie înregistrată în Scoția și patronată de miliardarul britanic Nathaniel Rothschild. Procurorii au pus sechestru pe acțiunile și bunuri ale Avia Invest.

Afacerea Air Moldova

Anul trecut, Air Moldova a fost vîndută către Civil Aviation Group SRL, a companie înființată cu doar o lună înainte de achiziție. Firma românească Blue Air a deținut 49 la sută din acțiuni în Civil Aviation Group, asta pînă pe 16 octombrie, cînd și-a vîndut participația către omul de afaceri leton Dzintars Pomers. Alți doi cetățeni din Republica Moldova, Ianovici Andrei și Melnik Serghei, dețin 51% din companie, respectiv 25,5% fiecare.

Actualul guvern spune că la investitorii nu și-au respectat obligațiile asumate și de aceea contractul de privatizare ar trebui anulat. Air Moldova a fost vîndută pe un preț de 1,2 miliarde lei moldovenești (circa 60 milioane euro), dar numai 50 milioane lei au intrat în visteria statutului. Restul sumei era reprezentat de datorii, pe care cumpărătorul nu le-a achitat.

Totodată, Agenţia pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI) a CNA şi Procuratura Anticorupţie din R. Moldova au aplicat un sechestru în valoare de 301.6 milioane de lei moldovenești pe capitalul Air Moldova, dar și pe cel al Civil Aviation Group SRL.

Pe 4 octombrie, comisia parlamentară de anchetă a conchis că privatizarea Air Moldova s-a făcut ”într-un mod abuziv, netransparent și reprezintă un act ilegal”.

La scurt timp după aceea, pe 22 octombrie, Comisia a constatat că și privatizarea companiei Tutun -CTC și concesionarea întreprinderii de stat Gările și Stațiile Auto s-a făcut pripit și cu grave încălcări ale legii.

Un proces dificil

Nu toate lumea sprijină însă inițiativele Comisiei de anchetă pentru analiza modului în care s-au efectuat privatizările. Partidul Democrat, fost de guvernămînt, prin reprezentanții săi consideră că activitatea Comisiei nu ar reprezenta decît o revanșă politică.

În replică, Igor Munteanu spune că e treaba justiției să stabilească vinovățiile, numai că ”ilegalitățile sînt atît de evidente pentru toată lumea”.

La rîndul său, Veaceslav Ioniță a apreciat că procurorii ar trebui să vadă dacă banii folosiți la privatizări nu provin cumva din ”marele furt al secolului” sau din ”laundromatul rusesc” (schemă prin care grupări ale crimei organizate din Rusia au spălat, inclusiv în R. Moldova, peste 20 de miliarde de dolari între 2012 și 2014). Parlamentul, spune Ioniță, este ”obligat” să ia urma acestor bani, iar dacă vreun politican se dovedește a fi implicat ”acesta trebuie condamnat”.

În plus, expertul economic Sergiu Gaibu, director al organizației Expert-Grup din Chișinău, crede că întîi de toate trebuie văzut modul ”în care au acționat funcționarii publici” implicați în privatizări, ca și transparența procesului.

Pentru a nu se mai face greșeli similare, toate instituțiile statului ce au legătură cu procesul de privatizare trebuie de acum înainte evaluate la fel ca organismele implicate în procesul de prevenire a spălării de bani, a mai spus Gaibu.

Mădălin Necșuțu, pentru Balkan Insight