Ce (nu) am reușit în cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere

PE SCURT

Au trecut cinci ani de când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. În tot acest timp, am bifat mai multe reușite, progrese și beneficii, dar am înțeles și la ce capitole stăm destul de prost. 

Reprezentanții Expert Grup și Institutul pentru Politici și Reforme Europene au prezentat un raport de analiză a schimbărilor care s-au produs în Moldova, după semnarea acestui Acord, câți bani a primit Moldova și câte locuri de muncă noi au fost create cu ajutorul UE. De asemenea, raportul arată că deși au fost implemnetate mai multe proiecte menirerea cărora era lupta cu corupția, totuși, aceasta continuă să fie una dintre cele mai mari probleme ale societății. 

PE LUNG

După cinci ani de implementare a Acordului de Asociere, cooperarea dintre UE și Moldova a devenit mai consolidată, în special, în domeniul cercetării, al inovării și cel al educației, dar nu numai.

Zona de Liber Schimb (DCFTA) a deschis piețele europene și i-a ajutat pe producătorii noștri. 2/3 din toate exporturile moldovenești ajung în UE, iar creșterea netă a acestora a ajuns la 367 milioane de euro în perioada 2015-2017. Această majorare a dus la crearea a cel puțin 15 000 de locuri noi de muncă în țara noastră. Iar specialiștii de la Expert-Grup consideră că în lipsa DCFTA, bugetul de stat ar fi pierdut peste 7 miliarde de lei din venituri, iar sectorul privat ar fi pierdut cel puțin 320 milioane de euro în investiții în capital fix.

„Cel mai concret rezultat al Acordului de Asociere, implicit a celui de Liber Schimb, e că UE a devenit principalul partener economic al R. Moldova”, susține Adrian Lupușor, director Expert Grup.

De asemenea, un avantaj major pentru cetățenii Republicii Moldova a fost regimul fără vize cu UE, lansat la 28 aprilie 2014. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), în perioada 2014-2019, peste 2 milioane de cetăţeni moldoveni au beneficiat de dreptul la libera circulaţie în spaţiul european, înregistrând peste 6 milioane de traversări a frontierei de stat. Republica Moldova a fost prima țară a Parteneriatului Estic care a obținut regimul fără vize cu Uniunea Europeană. Conform datelor statistice, tinerii cu vârste cuprinse între 26 – 35 ani au fost în topul persoanelor care au ales să plece în Uniunea Europeană, cu un număr de 502 609 de tineri.

„Cu toate acestea, potenţialul oferit de Acordul de Asociere încă nu a fost valorificat”, remarcă Lupuşor, făcând și referire la funcționarea instituțiilor democratice, fortificarea statului de drept și al independenței justiției care nu au înregistrat transformări importante.

„Prevenirea și combaterea corupţiei la nivel înalt s-a caracterizat, în mare parte, prin practici de justiţie selectivă sau prin lipsă de finalitate, și aceasta în pofida consolidării cadrului normativ și instituţional prin crearea Procuraturii anticorupţie și prin reformarea sistemului de integritate. Au fost constatate mai multe eforturi orientate spre reforma poliţiei, susţinută inclusiv de parteneri de dezvoltare. Însă,depolitizarea instituţiilor de drept și apropierea acestora de cetăţeni rămâne o restanţă. Corupţia este în continuare percepută drept principala problemă a societăţii, iar indicele de percepţie a corupţiei s-a înrăutăţit deși au fost înregistrate și unele reușite. Însă, aceste reușite sunt prea mici în timp ce așteptările oamenilor sunt foarte mari… Toate acestea au afectat dialogul UE-Moldova, implicit valorificarea deplină a suportului din partea Uniunii Europene”, se arată în raport.

„Cu toții ne dorim să fim mai strategici pentru următorii cinci ani. Dar pentru aceasta avem nevoie de o stabilitate guvernamentală, juridică și administrativă. Încurajăm coaliția parlamentară și Guvernul să pună în primul plan asigurarea acestei stabilități, care să ne permită să fixăm noi priorități în relația UE cu Moldova. Desigur, accentul principal al guvernării trebuie să rămână să răspundă nevoilor și așteptărilor cetățenilor Republicii Moldova”, susține Ambasadorul Peter Mihalko, șeful Delegației UE în Republica Moldova.

Potrivit lui, Acordul de Asociere încă urmează să fie valorificat. Cheia progresului în acest sens rămâne existența unei voințe politice clare și consecvente în realizarea tuturor prevederilor Acordului. Iar aceasta înseamnă că rezultatele transformărilor trebuie să contribuie la dezvoltarea durabilă a țării și să aducă mai multe beneficii vizibile cetățenilor.

Recent, platforma proiectelor de asistență tehnică finanțate de UE în Republica Moldova, eu4moldova.md, anunța că anume țara noastră este cel mai mare beneficiar de ajutor UE pe cap de locuitor în vecinătatea europeană. Ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană a investit în Republica Moldova 619.851.649 de euro.

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.