Raport: Lipsa progreselor semnificative în întărirea statului de drept și independența justiției a afectat sever calitatea dialogului UE-R.Moldova

Valeria Vițu
31/10/2019
IPRE

La cinci ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, funcționarea instituțiilor democratice, fortificarea statului de drept și independența justiției nu au cunoscut transformări clare, ceea ce a afectat sever calitatea dialogul UE-Moldova, implicit valorificarea deplină a suportului din partea Uniunii Europene. Este una dintre concluziile Raportului Alternativ: „5 ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova – Progrese, Constrângeri și Priorități”, realizat și prezentat de experții Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și ai Centrului Analitic Independent Expert-Grup, în parteneriat și cu suportul Fundației Konrad Adenauer.

Autorii studiului susțin că prevenirea și combaterea corupţiei la nivel înalt s-a caracterizat, în mare parte, prin practici de justiţie selectivă sau prin lipsă de finalitate, și aceasta în pofida consolidării cadrului normativ și instituţional prin crearea Procuraturii Anticorupţie și prin reformarea sistemului de integritate. „Au fost constatate mai multe eforturi orientate spre reforma poliţiei, susţinută inclusiv de parteneri de dezvoltare. Însă depolitizarea instituţiilor de drept și apropierea acestora de cetăţeni rămâne o restanţă, deci și o prioritate importantă”.

Corupţia este în continuare percepută drept principala problemă a societăţii, iar indicele de percepţie a corupţiei s-a înrăutăţit de la momentul intrării în vigoare provizorii a Acordului de Asociere (de la un scor de 35 la unul de 33, conform Transparency International). Acţiuni de politici publice au fost totuși întreprinse în acest sens, activitatea Procuraturii Anticorupţie și a CNA oferind o serie de cauze instrumentate și deferite justiţiei. Rămâne esenţială revizuirea competenţelor organelor responsabile de combaterea corupţiei și consolidarea instrumentelor de prevenţie, precum sunt avertizorii de integritate.

Totodată, experții constată că în pofida măsurilor adoptate la nivel naţional pentru prevenirea și combaterea torturii, Republica Moldova continuă să fie frecvent condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru cazuri de tortură și rele tratamente.

„În ultimii cinci ani, Curtea Europeană a emis 109 hotărâri cu privire la încălcarea Articolului 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului de către Republica Moldova, ceea ce reprezintă aproximativ 28% din numărul total al încălcărilor constatate. Cazul Andrei Brăguţă a scos în evidenţă mai multe carenţe existente în sistemul de prevenire și de combatere a torturii și relelor tratamente. Un alt caz emblematic vizează expulzarea, la începutul lunii septembrie 2018, a șapte cetăţeni turci de către autorităţile moldovenești, acţiune pentru care, în iunie 2019, Republica Moldova a fost condamnată la CEDO. Se constată lipsă de progres în partea ce ţine de construcţia unei noi instituţii penitenciare”, se arată în raportul IPRE și Expert-Grup.

În același timp, autorii studiului relevă că Procuratura Anticorupţie, autoritatea care exercită urmărirea penală pe cauze de corupţie la nivel înalt, nu are suficient personal și resurse administrative pentru a putea asigura o investigaţie eficientă a cauzelor de rezonanţă pentru societate. În special, este vorba de anumite episoade din Laundromatul rusesc și din frauda bancară, precum și de alte informaţii care încep a deveni publice și care vizează mai multe persoane de rang înalt. 

„Unele dosare ce au implicat funcţionari de rang înalt și demnitari, iniţiate în 2016, s-au soldat cu condamnări simbolice ale acestora, unii dintre ei nefiind obligaţi să ispășească pedepsele privative de libertate (dosarul Chirinciuc). În alte cazuri (dosarul Șor) examinarea cauzei în instanţele judecătorești a fost tărăgănată, astfel încât, într-un final, învinuitul a părăsit teritoriul Republicii Moldova până la emiterea deciziei Curţii de Apel”, se mai arată în raportul lansat la Chișinău.

Potrivit experților, sectorul justiţiei nu a înregistrat progrese pe unele domenii specifice, precum gestionarea cauzelor, aprobarea cadrului de selecţie, de promovare, de numire și de sancţionare în cadrul CSM și SCP. În același timp, sectorul a fost zguduit de implicarea unui număr semnificativ de actori în Laundromatul rusesc și în decizia controversată de anulare a alegerilor noi din municipiul Chișinău, în luna iunie 2018.

Promovarea mai multor acţiuni de asigurare a independenţei în sectorul justiţiei nu a reușit, chiar dacă conform raportului Guvernului, peste 86% din acţiunile planificate în Strategia de Reformă a sectorului au fost raportate ca fiind implementate. De fapt lipsa acţiunilor practice de reformă a justiţiei a fost principalul motiv pentru care a fost anulată ultima tranșă de suport bugetar al UE pentru Republica Moldova în anul 2017, precizează experții.

Amintim că, la 1 septembrie 2014, a fost iniţiată punerea provizorie în aplicare a Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană , semnat la 27 iunie 2014 și ratificat de Parlamentul Republicii Moldova, la 2 iulie 2014. Câteva luni mai târziu, la 13 noiembrie 2014, noul Acord cu Republica Moldova a fost ratificat și de Parlamentul European. Începând cu 1 ianuarie 2016, prevederile Acordului de Asociere au început să fie puse în aplicare pe teritoriul R.Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană. Iar la 1 iunie 2016, Acordul de Asociere a intrat pe deplin în vigoare, odată cu finalizarea procedurilor de aprobare a acestuia de către parlamentele naţionale ale statelor-membre ale Uniunii Europene.

Valeria Vițu
31/10/2019




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii