Trei candidați la funcția de Secretar general al Ministerului de Interne au trecut de filtrul Comisiei de concurs. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă detalii din CV-urile acestora și averile pe care le-au declarat.

Iurie Gotișan este CEO al Centrului de Analiza Instituțional-Operațională GISA Group și expert economic. Și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Tiraspol. Este licențiat în Geografie economică și umană. Și-a continuat studiile în România și în Polonia, în urma cărora a devenit doctor în științe economice și a obținut diplomă de post-doctorat în diplomație și securitate. În prezent își face studiile de masterat în Geoinformatică. În perioada 2012-2015, a activat la Departamentul Poliției de Frontieră al MAI, iar apoi, timp de trei ani, la Departamentul Trupelor de Carabinieri al MAI. Din decembrie 2017 până în august 2018, a activat la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI, după care a devenit manager atragere și promovare investiții/strategic analist la Zona Economică Liberă Bălți, unde a activat până în prezent.

Conform declarației de avere pentru 2018, Gotișan a înregistrat împreună cu soția venituri de 149 de mii de lei și o bursă de 1600 de euro. Acesta a declarat un teren intravilan de opt ari, cumpărat în 2006, cu 70 de mii de lei, o jumătate dintr-un apartament de 74,2 metri pătrați, în valoare de 788 de mii de lei, precum și o Toyota Auris, procurată în 2017, cu 7.500 de euro. La bancă, Gotișan păstrează 127 de mii de lei.

Feodor Gladii a absolvit, în 1990, Academia MAI a Federației Ruse din orașul Nijnii Novgorod. Până în 1995, a activat în structurile MAI, inițial în calitate de inspector la Poliția Economică în cadrul Comisariatului Botanica, iar apoi, în calitate de inspector superior în aparatul central al MAI, Direcția Poliției Economice. Între 1995 și 1998, a fost inspector principal la Garda Financiară a Departamentului Control Financiar și Revizii de pe lângă Ministerul Finanțelor. Ulterior, până în februarie 2007, a activat la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. În perioada 2007-2013, a fost adjunct al directorului general al Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței, instituție redenumită ulterior în Consiliul Concurenței.

După șase ani în care a activat la instituția respectivă, Gladii a aplicat pentru un nou mandat, însă candidatura acestuia a fost respinsă de Parlament. La 11 iulie 2014, el s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Parlamentul Republicii Moldova și președintele Parlamentului Republicii Moldova, solicitând recunoaşterea pârâţilor responsabili de discriminare şi hărţuire în câmpul muncii, restabilirea situaţiei anterioare încălcării drepturilor; încasarea din contul pârâților a prejudiciului material în echivalentul a 12 salarii de funcţie de vicepreşedinte de Plen al Consiliului Concurenţei şi a prejudiciului moral, în sumă de 300 000 lei. În motivarea acţiunii, Gladii a indicat că este discriminat pe criterii de opinie şi pe criterii politice, pe motiv că nu este membrul vreunui partid din coaliția pro-europeană. După un ping pong între Judecătoria Buiucani și Curtea de Apel Chișinău, Curtea Supremă de Justiție a pus punct acestui litigiu civil, la 19 iulie 2017.

Constantin Boeștean este conferențiar universitar, colonel de poliție în rezervă și doctor în drept. În 1993, a absolvit Institutul Juridic al MAI din Sankt Petersburg, iar în 1997, a luat diploma de doctor la Academia MAI din același oraș. Din 1982 până în 2003, a fost în diverse funcții de execuție și de conducere din cadrul MAI. Din 2003 până în 2006, a fost șef al Direcției Instruire și Educație a Direcției generale Resurse Umane a MAI. În 2006-2007, a fost rector al Academiei Ștefan cel Mare. În 2007-2009, a fost șef al Direcției Analiză, Monitorizare și Planificare Strategică a MAI, iar din 2009 până în 2011, șef al Direcției Monitorizare și Evaluare a Politicilor la MAI. În ultimii opt ani, este conferențiar universitar, șef al Catedrei Protecție, Pază și Securitate a Universității de Stat de Educație Fizică și Sport. Constantin Boeștean este vicepreședinte al Asociației veteranilor războiului din Afganistan.

În 2015, Boeștean a candidat din partea Blocului „Platforma Popular Europeană din Moldova -  Iurie Leancă” la funcția de consilier municipal Chișinău, pe locul 36, ultimul pe listă. În acea campanie, Boeștean era prezentat drept neafiliat politic. La alegerile parlamentare, din 24 februarie, a candidat pentru fotoliul de deputat, în circumscripția nr. 42, din partea blocului electoral ACUM. 

Potrivit profilului realizat în Campania pentru un Parlament Curat, Constantin Boeștean este fondatorul unei companii de pază, Proivis SRL, fondată în 2010. Potrivit datelor publice, partenerul de afaceri al lui Boeștean (66%), în această companie, este fostul premier, Vasile Tarlev (34%). Compania este înregistrată pe adresa str. Vlaicu Pârcălab 63. Inițial, la creare, compania a avut trei fondatori. Cel de-al treilea, Eugeniu Purcica, a fost anterior reprezentant la CEC al Blocului Șelin-Formuzal. Compania nu ar fi activat nicio zi, din cauza lipsei resurselor financiare. 

În 2017, Direcţia Generală Ordine Publică a IGP a MAI i-a adresat o scrisoare lui Boeștean prin care îl informează că îi este suspendat dreptul de deţinere, de port sau de folosire a armelor. La 15 septembrie, la domiciliul lui Boeştean au descins trei angajaţi ai Inspectoratului Naţional de Poliţie, sectorul Râşcani, care au somat proprietarul să predea arma. Ulterior, Boeștean a contestat în judecată decizia MAI, dar cererea sa a fost respinsă de prima instanță. Boeștean explică faptul că MAI i-a suspendat atunci dreptul de deținere și port a armei din cauza unui dosar penal în care figurează și astăzi în calitate de învinuit. Este vorba despre un dosar din 2016, deschis urmare a unei plângeri depuse de un jurnalist care l-a acuzat pe Boeștean și alți reprezentanți ai PPDA că i-ar fi împiedicat activitatea, în timpul unui protest. 

În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, Constantin Boeștean arată că, în ultimii doi ani, a avut un venit de la Universitatea de Educație Fizică și Sport, acolo unde predă, de 143 de mii de lei, iar din pensie a avut un venit mai mare – 194 de mii. Candidatul deține șase terenuri agricole, pe care le-a moștenit, prin testament, în anul 2013. Tot atunci a moștenit și o casă. Constantin Boeștean mai declară că deține două apartamente: unul dobândit prin privatizare, în anul 1997, iar altul obținut, în 2004, în baza unui contract de investiții. Familia candidatului deține și două mașini: un Mercedes E220, fabricat în anul 2002, și cumpărat în 2006, cu 195 de mii de lei, și un Ford Fiesta din 2011, cumpărat în 2012, cu 165 de mii de lei.