La 05 aprilie 2017, auditorii Curții de Conturi au propus mai multe recomandări concrete pentru îmbunătățirea Sistemului automatizat „Controlul traficului”, însă de atunci, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. După 2 ani, se constată că „din totalul de 132 de cerințe și recomandări prezentate de auditul precedent au fost implementate integral – 64 (48,5%), implementate parțial – 36 (27,3%), iar neimplementate au rămas – 32 (24,2%).

Potrivit constatărilor CC, din motiv că din 2017, introducerea transferurilor cu destinaţie specială pentru întreţinerea infrastructurii drumurilor locale s-a efectuat din contul eliminării defalcărilor în bugetele locale de nivelul II a veniturilor din taxa pentru folosirea drumurilor, APL de nivelul I nu sunt cointeresate financiar în ameliorarea situației privind dotarea drumurilor cu mijloace de semnalizare, respectiv, în creșterea nivelului veniturilor din amenzi. Acest fapt a condiționat neasigurarea de către APL de nivelul I a mijloacelor de semnalizare necesare circulației (marcajului și indicatoarelor rutiere). Din această cauză, peste 90% din capturile camerelor de supraveghere ale Sistemului automatizat „Controlul traficului” din mun. Chișinău sunt rebutate, sistemul funcționând în ultimii ani cu un randament de circa 6,5%.

La fel, auditul precedent a constatat neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor funcționale de către agenții constatatori ai Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General de Poliție al MAI în vederea identificării contravenientului, sancționării acestuia și încasării amenzii. Din totalul de 660 mii cazuri de încălcare a regulilor circulației rutiere, constatate în perioada 2014-2015, doar pentru 315 mii de cazuri (sau 47%) au fost întocmite procese-verbale de sancționare. La fel, au fost depistate deficiențe în achitarea amenzilor contravenționale și aplicarea punctelor de penalizare.

Pentru comparație, în perioada de 12 luni calendaristice ulterioară publicării Raportului aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 12 (semestrul II 2017 și semestrul I 2018), rata identificării contravenienților la nivelul Inspectoratului General de Poliție (IGP) a crescut cu circa 11% în raport cu perioada anterioară inițierii auditului (2016), constituind circa 41%. Totuși, având în vedere că termenul de examinare a cauzelor s-a majorat în această perioadă de 4 ori (de la 3 luni la 1 an), iar numărul procedurilor examinate a crescut cu 36%, creșterea în cauză nu poate fi considerată ca atare.

Veridicitatea tabloului identificării contravenienților este afectată de mai mulți factori:

• numărul total al proceselor-verbale privind constatarea contravențiilor întocmite în cadrul IGP și înregistrate în sistemele informaționale gestionate de MAI prezintă divergențe considerabile în raport cu numărul formularelor de procese-verbale eliberate ca documente de strictă evidență subdiviziunilor IGP.
• în Sistemul Informațional Automatizat „Registrul de Evidență a Contravențiilor” (SIA REC) există un număr mare de procese-verbale care nu conțin toate datele enumerate la art. 443 alin. (1) din Codul contravențional sau conțin date vădit eronate, fapt ce atrage nulitatea acestor procese-verbale.
• în SIA REC s-au depistat mai mult de 60 de cazuri în care procesele-verbale de constatare a contravenției în domeniul circulației rutiere sunt întocmite în privința unor persoane care n-au atins vârsta de 16 ani, iar potrivit art. 16 al Codului contravențional, aceasta este vârsta la care survine răspunderea contravențională pentru aceste contravenții.

Totodată, auditorii au remarcat lipsa de efort în vederea identificării contravenienților în procedurile cu implicarea autovehiculelor aflate în gestiunea instituțiilor de stat.

În sistemele informaționale gestionate de MAI au fost identificate mai multe rapoarte ale agenților constatatori, care au fost emise în 2017 pentru încălcarea Regulamentului circulației rutiere cu autovehicule aparținând instituțiilor publice, dar care nu s-au finalizat cu întocmirea unor procese-verbale, urmare a neidentificării contravenienților (Baza Auto a Cancelariei de Stat – 31 rapoarte, Secretariatul Parlamentului – 26 rapoarte, Procuratura Generală – 14 rapoarte, CNA – 16 rapoarte, MAI – 17 rapoarte, IGP – 52 rapoarte etc.). Pentru I semestru al anului 2018 situația a rămas aproximativ aceeași.

Cu referire la situația achitării amenzilor, misiunea de follow-up a constatat că în 2016 numărul proceselor-verbale neachitate neremise executorilor judecătorești potrivit legii a constituit 26,1% din numărul total al proceselor-verbale neachitate, iar suma aferentă acestora – 26,8% din suma totală a amenzilor neachitate. Pentru comparație, în 2018, procesele-verbale neremise executorilor judecătorești pentru achitare au constituit 29,6% din numărul total al proceselor-verbale neachitate, iar suma aferentă acestora – 29,2% din suma totală a amenzilor neachitate.

Drept urmare, cerințele și recomandările înaintate conducerii instituțiilor supuse verificării, care nu au fost implementate sau au fost implementate parțial, se reiterează și se reformulează în Raportul misiunii de follow-up, urmând ca entitățile vizate să întreprindă măsurile necesare pentru a le implementa.

Celelalte constatări ale Curții de Conturi pot fi citite AICI.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News