De ce spațiile publice DIY încep să se dezvolte în Turcia

SONY DSC

PE SCURT

Proiectele mici dezvoltă orașe mari. O nouă mișcare de dezvoltare a spațiilor publice DIY – Do It Yourself, ia amploare în mai multe orașe turcești de pe litoralul Mării Negre. Astfel, lucrurile și obiectele, cărora de multe ori nu le mai dăm nici cea mai mica șansă de a mai fi folosite vreodată, sunt utilizate pentru crearea unor proiecte de îmbunătățire a mediului urban.

Proiectanții și constructorii locali se concentrează pe proiecte de îmbunătățiri urbane, care nu necesită mult efort, nu sunt costisitoare și care răspund nevoilor locuitorilor.

PE LUNG

Totul a pornit acum câțiva ani pe litoralul din orașul İzmir, o metropolă turcă de aproximativ 3 milioane de oameni, care este unul dintre cele mai populare locuri de întâlnire, dar care oferea foarte puține locuri de distracții sau amenajări.

Oamenii se plimbă încolo și înapoi, întrucât nu exista nimic altceva de făcut”, spune arhitectul Can Sucuoğlu.„Spațiul nu este creat pentru a fi ocupat, dar oamenii vor totuși să fie acolo; merg și se așează pe trotuar și se uită la mare ”, adaugă partenerul său, Elif Ensari.

Toate acestea s-au schimbat într-o toamnă, când într-un loc central de-a lungul coastei urbane a Izmirului, a apărut o serie de platforme conectate între ele, oferind un labirint plutitor de spații special concepute pentru a face plajă, a pescui, a se relaxa la umbră, a citi, a dansa și a lua selfie-uri.

Instalația temporară, realizată de firma de proiectare Sucuoğlu și Ensari, İyi Ofis, face parte dintr-o mișcare mică, dar în creștere, care se poziționează ca o alternativă la proiectele masive de dezvoltare urbană, și care care se realizează în prezent cele mai mari orașe ale Turciei. Proiectanții se concentrează pe îmbunătățiri urbane ușor replicabile, care răspund nevoilor locuitorilor locali. Două dintre aceste proiecte – extinderea modulară a țărmului İyi Ofis și un proiect de mobilier stradal DIY, au fost prezentate drept „modalități prin care putem transforma viața de zi cu zi”.

„Am simțit o adevărată „foame” la Istanbul pentru proiecte care vin de jos în sus ”, spune Gilly Karjevsky, co-director al practicii de proiectare civică 72 Hour Urban Action din Tel Aviv, care a călătorit în cel mai mare oraș al Turciei pentru a colabora cu atelierul Design Workshop Kadıköy (cunoscut ca TAK) specializat pe mobilier stradal. Echipa comună a lansat un concurs deschis pentru concepte de design stradal și apoi a ales cinci care ar putea fi realizate cu ușurință de voluntari din materiale reciclate, fără instrumente sau abilități speciale.

Conștientizarea necesității atât a reciclării, cât și a planificării eficiente a spațiului public este scăzută în Turcia, iar mulți trecători au privit sceptic inițial intenția constructorilor, potrivit directorului de proiect TAK, Onur Atay.

„Dar după cinci sau șase ore, au văzut că de fapt creăm mobilier urban din ceea ce credeau că este gunoi”, spune el, adăugând că unii dintre primii critici au recunoscut în cele din urmă că le-a plăcut să ațipească în hamacurile, construite din resturi.

Filmările video ale procesului de construcție sunt transformate în filme scurte cu instrucțiuni atât în ​​limba turcă, cât și în engleză, pentru a încuraja locuitorii din diferite orașe să facă lucrurile pe care și le doresc și de care au nevoie în propriile spații publice. Echipa İyi Ofis a proiectat, de asemenea, module de extindere a țărmului – „docuri” interconectabile realizate din placaj, frânghii și plute tăiate la comandă pe care o companie turcă le produce și le închiriază la cluburile de plajă – pentru a fi copiate pe scară largă.

Autorii proiectelor locale susțin că pentru început este necesară susținerea comunității locale, dar dacă colaborarea nu reușește, există destule  locuri neglijate în fiecare oraș, unde aceste proiecte pot fi realizate de voluntari. „ Sunt destule locuri prea mici unde municipalitatea nu poate să aibă grijă sau cartiere pe care dezvoltatorii nu le iau în considerație. Dacă îți pasă de oameni, mergi să faci ceva acolo”, mai declară ei. .

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.