Linkuri accesibilitate

Dialogul Dodon-Krasnoselski sau competiţia „de servilism faţă de Moscova”


Președintele moldovean Igor Dodon urmează să se întâlnească marţi, 29 octombrie, cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Va fi a şasea întrevedere dintre cei doi de la preluarea funcțiilor, la sfârșitul anului 2016, dar câte dintre promisiunile lor au fost realizate şi ce conotații au avut precedentele discuţii?

Dialogul Dodon-Krasnoselski sau competiţia „de servilism faţă de Moscova”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:30 0:00
Link direct

Igor Dodon şi Vadim Krasnoselski s-au întâlnit prima dată în ianuarie 2017, la Bender/Tighina, şi au vorbit despre soluționarea unor probleme concrete pentru cetățeni şi antreprenori, probleme ce aveau o trenă istorică. Măsurile enumerate de ei făceau parte din Protocolul de la Berlin, semnat în vara lui 2016. Printre acțiunile convenite figurau soluționarea problemei terenurilor fermierilor din Dubăsari, a şcolilor cu predare în limba română, libera circulație a cetățenilor în zona de securitate, reluarea legăturii telefonice, eliberarea plăcuțelor de înmatriculare pentru automobilele din zona secesionistă, recunoașterea diplomelor ş.a.

Acea vizită a lui Dodon din ianuarie 2017 a fost calificată de unii observatori drept istorică, dat fiind faptul că un şef de stat de la Chişinău nu a mai călcat în zona secesionistă de aproape nouă ani.

Igor Dodon și Vadim Krasnoselski la Bender, ianuarie 2017
Igor Dodon și Vadim Krasnoselski la Bender, ianuarie 2017

După discuțiile tet-a-tet de la cetatea Bender, au urmat cele de la reşedinţele de stat de la Holercani şi Condriţa, apoi Chiţcani şi iarăşi Bender. După toate aceste întrevederi, în declaraţiile de presă, cei doi lideri politici vorbeau despre pachetul de acțiuni prevăzute în Protocolul de la Berlin şi ulterior Berlin+. La ultima astfel de întâlnire s-a spus că majoritatea angajamentelor ar fi fost realizate.

Chiar dacă Igor Dodon nu ezita să-şi atribuie anumite merite în reluarea dialogului Chişinău-Tiraspol şi soluţionarea problemelor enumerate, Vadim Krasnoselski a pus la îndoială eficiența acestor tratative. A declarat, la un moment dat, că nu doar nu vrea să se întâlnească cu Dodon, pentru că acesta nu ar decide nimic în stat, dar că cei de la Tiraspol nu au nevoie de mediatori în relațiile cu Rusia.

Dionis Cenușă
Dionis Cenușă

Politologul Dionis Cenuşă afirmă că cei doi lideri ar fi într-un soi de competiţie „de servilism faţă de Moscova”. După fiecare rundă, cetățenii îşi pot face o impresie că decidenții din stânga Nistrului continuă agenda secesionistă, aceştia chiar preferă să-şi etaleze puterea pretins paritară în raport cu Chişinăul, spune Cenuşă. În ce-l priveşte pe şeful statului, acesta bifează anumite acțiuni atât în ochii alegătorilor, cât şi a partenerilor externi, iar la o privire atentă cei informaţi pot înţelege cât de departe este pregătit să meargă Igor Dodon cu ideile lui de a oferi o autonomie peternică, explică Dionis Cenuşă.

„Mai degrabă avem o competiție între cei doi lideri politici decât un dialog care vine să mişte carul înainte. Dacă este să urmărim cum Krasnoselski comentează pe marginea modului cum Igor Dodon încearcă să promoveze agenda de reintegrare a ţării fără a ţine cont de viziunea separată a Tiraspolului… Şi deci, în acest moment, noi înțelegem că Tiraspolul de fapt este într-o competiție cu președinția de la Chişinău pentru această retorică dominantă la Moscova. Lucrurile se decid mai degrabă la Moscova şi în cadrul formatului de negocieri decât de către oficialii de la Chişinău şi, respectiv, autoritățile separatiste de la Tiraspol.”

Anatoli Dirun
Anatoli Dirun

Expertul de la Tiraspol Anatoli Dirun spune că deşi declaraţii au fost multe din partea conducătorilor, viteza de rezolvare a problemelor depinde de mai mulţi factori, inclusiv de înțelegerea diferită a lucrurilor. Pentru Anatoli Dirun contează foarte mult că cei doi lideri îşi menţin poziţia în ce priveşte rolul misiunii ruse de pacificare.

„Este o procedură firească, atât cât poate fi de normal în procesul de negocieri, când fiecare dintre părţi încearcă să obţină dividende suplimentare şi să şi le asume în nume propriu. Pentru asta şi sunt necesare aceste întâlniri la nivel de conducători pentru a elimina contradicțiile şi a fi găsite soluţii de consens care ar funcționa, înainte de toate, în beneficiul cetățenilor, atât pe malul drept, cât şi pe cel stâng. Mai bine să ne întâlnim la masa de negocieri decât să ne uităm unul la altul prin binoclu, din tranșee. Este un lucru evident şi una din realizări.”

La întâlnirea de mâine, de la Holercani, e de aşteptat să fie discutate problemele din sistemul bancar (blocarea anumitor conturi sau interconexiunea celor două sisteme), chestiuni pe care instigă Tiraspolul, a dosarelor judiciare considerate politice, precum şi reluarea evacuării munițiilor de la Cobasna, promisă de ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu.

Previous Next

XS
SM
MD
LG