Aflați, din interviul realizat de UNIMEDIA, de ce avocata Violeta Gașițoi crede că reforma în Justiție este în impas, iar concursul pentru funcția de procuror general este compromis, ce se întâmplă de fapt, după paravanul modificărilor legislative, dar și care ar fi soluția pentru ca actuala guvernare să reușească să-și realizeze promisiunile.

Autoritățile actuale au modificat legea în ceea ce privește modul de alegere a șefului Procuraturii Generale. Astfel, s-a creat încă un filtru, la Ministerul Justiției, ce examinează dosarele candidaților. Cum vedeți aceste modificări?

Urmărind evenimentele din Moldova, la capitolul reforme în justiție, vedem că toate comisiile create de fosta, dar și de actuala putere, au un singur scop - să treacă nu cei mai buni, dar să treacă cei afiliați politic. Am ajuns la această concluzie, după o analiză simplă a tuturor concursurilor organizate până acum pentru mai multe funcții publice. Cu cât mai multe filtre, cu atât se demonstrează că există mai multe interese.

Atunci când se schimbă Guvernul, iar ei procedează exact ca precedenții și își încep activitatea prin modificarea legii în favoarea lor, nu în favoarea societății, nu putem avea încrederea că vom avea schimbări bune. Reformele, inclusiv reforma Procuraturii, nu se face prin modificarea legii și/sau ajustarea legii după un candidat ori altul, însă, cu regret, anume aceasta are loc în Moldova.

Dacă e să fac referire la crearea comisiei din cadrul Ministerului Justiției ce examinează candidaturile pentru funcția de procuror general, analizând modul de creare, transparența procesului, legăturile dintre unii candidați și unii membri ai comisiei, toate acestea ne permit să avem o bănuială rezonabilă că, așa cum nu a existat transparență pe timpul Democraților, Comuniștilor sau PLDM, atunci când s-a sperat ca măcar actuala conducere va fi mai trasparentă, se pare că nu mai este așa.

Cine are de câștigat în urma acestor modificări? Cetățeanul de rând sau un grup de interese?

Nu are de câștigat nimeni, cetățeanul de rând doar stă neputincios și urmărește ce se întâmplă fără a avea un cuvânt de spus. Cred că există un grup de interese. Cel puțin, eu nu pot să înțeleg cum poți să afirmi că legea nu este bună, dacă acum, la modificările legii, participă exact aceiași actori, exact aceiași experți, care au modificat legea în timpul fostei guvernări?! Ne-au hrănit cu promisiuni că vor fi persoane independente și imparțiale, vor fi persoane oneste, dar se pare că istoria se repetă.

Ceea ce se întâmplă nu e reformă, ci o modificare simplă a legilor pentru a elibera niște locuri de muncă și a pune în funcții oamenii lor, nimic diferit de fostele guvernări

Ați menționat, în repetate rânduri, că tot procesul de alegere a procurorului este orchestrat pentru a favoriza un anume candidat. Ce vă face să credeți asta? La cine exact vă referiți?

Da, așa cred și dacă e să analizați foarte bine ce se întâmplă, probabil că o să observați că tot procesul de alegere a procurorului este compromis, așa cum au fost compromise și celelalte concursuri, inclusiv cel ce a vizat membrii Curții Constituționale.

În viziunea mea, nu poate fi procuror general persoana care direct a fost autor ori co-autor a modificării legii cu privire la Procuratură, așa cum nu pot accede în această funcție nici persoanele care niciodată nu au activat la nivel național și cunosc procedura penală doar din teorie. Unii spun că nu e nevoie de practică ori că vor învăța repede, pe loc, fiind în funcție, că sunt străduitori, dar eu aș vrea să nu se mai facă experimente. Se învață la universitate, se învață luptând pentru drepturile omului, mai întâi, umblând prin organele de drept, Procuratură, Judecată la nivel național, trebuie să simți și să știi cum se face o investigație, nu doar din teorie, dar și din practică, trebuie să înțelegi de ce legea nu lucrează, ce se întâmplă de fapt. Stând în birou și scriind doar propuneri de modificare a legilor, facând statistici, nu cred că poți fi un procuror bun. Nu dau nume, dar se referă la toți cei care se regăsesc în cele menționate mai sus.

Cu regret, din ce vedem noi, ceea ce se întâmplă nu e reformă, ci o modificare simplă a legilor pentru a elibera niște locuri de muncă și a pune în funcții oamenii lor, nimic diferit de fostele guvernări. Îmi pare rău că bani au fost mereu pentru reforme, dar nimeni nu știe și nu a efectuat o investigație despre cât de eficient au fost cheltuiți banii acordați de europeni pentru acest domeniu.

Aceste modificări, ce au permis accederea în concurs pentru funcția de procuror general a unui spectru mai larg de persoane, care nu au neapărat practică de procuror, este un avantaj în dezvoltarea reformei justiției sau există riscul ca în funcție să ajungă o persoană, ce nu ar fi capabilă de gestionarea PG?

Probabil că, pe de o parte, este un avantaj, pe de altă parte este și un risc - că vor ajunge în funcție oameni care niciodată nu au activat în domeniu și nu au aplicat codul de procedură penală ori codul penal în practică. Spre exemplu, printre noi sunt avocați cu licență, care nu activează în domeniul avocaturii, niciodată nu au reprezentat persoane în instanțele de judecată naționale, activând în domeniul pedagogic, fie în cadrul societății civile. Așa cum este modificată legea, este suficient să deții licență de avocat timp de 10 ani. În astfel de circumstanțe, există riscul ca în funcție să ajungă persoane, care nu ar putea gestiona instituția. Procurorul general nu trebuie să fie un simplu manager, ci să fie capabil să pornească o cauză penală și să o instrumenteze, corect, până la sfârșit. Moldova nu e atât de bogată ca să-și permită un procuror general care va urmări, pur și simplu, cum îi lucrează subalternii. Ori, și mai grav, o persoană care sa fie la cheremul politicului.

În viziunea mea, procurorul general insuși trebuie să investigheze cele mai complicate cazuri penale, să lucreze, nu să dicteze cine și ce are de făcut. Șefi avem mulți, mai puțini însă dintre cei ce vor să-și suflece mânecile și să aplice legile corect.

Avem o listă a celor 16 candidați înscriși în concurs. Există printre ei profesioniști ce ar merita să ajungă în fruntea Procuraturii Generale?

Cred că da, cred că există, dar nu cred că ei au șanse, cu mare regret. Pentru că nu cred că se caută un candidat competent, imparțial, onest, se caută un candidat care ar servi deja actuala putere. Cu ce sunt actualii diferiți de foștii, dacă metodele au rămas aceleași?

Blocul ACUM, în campanie electorală, spunea că ar trebui de adus un procuror general din Europa. Cât de realizabilă este această idee, în condițiile actuale, și ce s-ar schimba în acest caz?

Procuror European, sună bine și frumos, promițător chiar, dar, aproape toate statele au introdusă ca cerință pentru această funcție deținerea cetățeniei, astfel își favorizează cetățenii proprii în exercitarea puterii de stat. Dacă e să încredințăm puterea statului persoanelor străine, care nu au nicio rădăcină pe acest teritoriu, nu îi leagă nimic cu acest stat, persoană al cărui trecut și competențe nu sunt cunoscute și să-l numim doar pentru ca este european ar fi foarte riscant. Anume pentru evitarea acestor riscuri, legea prevede că la astfel de funcții trebuie să acceadă deținătorul cetățeniei statului respectiv. Nici la americani nu poți fi numit în funcția de procuror, dacă nu deții cetățenia acestui stat și nu ai locuit pe teritoriul acestui stat, nu cunoști limba de stat etc.

O lege bună într-o mână coruptă este compromisă

Urmărind de la distanță tot ce se întâmplă în Republica Moldova, ce recomandări ați avea pentru autorități, în ceea ce privește reforma în domeniul justiției, și, credeți că avem șanse să obținem acea mult-râvnită independență a acesteia?

Toate guvernările au avut șansa să facă reforme reale, au avut toate pârghiile necesare, inclusiv bani, dar nu au avut și nu au dorință - iată unde e problema. Ce vedem de la distanță nu e reformă, ci o luptă între executiv și puterea judecătorească, situație indamisibilă. Până acum tot vedem că funcționarii operează cu modificări la lege pentru a se menține în funcții, pentru a-și menține oamenii lor puși în funcții, cu regret constatăm că legile nu se modifică și adoptă pentru oameni, dar pentru funcționari.

Totul este în mâna oamenilor competenți, de aici trebuie să înceapă – să-i identifice. Înțelegem că până acum cel mai competent a fost „cumătrul”, dar nu așa se fac reformele. Ar trebui să analizeze istoria reformelor moldovenești începând cu 2011, să analizeze toate comisiile și să înțeleagă cine sunt acei experți, care au fost prezenți din acea perioadă și până acum, care au avut o implicare activă în reformele care așa și nu au mai avut loc.

A fost și este un dezastru, dar nu reformă. Justiția a fost creată cu scopul de a executa legea. Iar pentru aceasta a fost nevoie ca legislativul sa adopte legi care să curețe sistemul de corupți, dar nu să adopte legi ca să pună candidații săi în funcții.

Sunt două mecanisme eficiente de eliminare a corupților din sistem - disciplinar și penal. Aceste mecanisme trebuie să fie separate pentru că au scopuri diferite și proceduri diferite. Procedura disciplinară este cea mai rapidă și efectivă și nu este apărata de art. 6 CEDO, cu alte cuvinte, legea trebuie să interzică posibilitatea de a contesta decizia disciplinară în instanța de judecată. Noi anume aici am avut și avem probleme în Moldova, când procurori, judecători au fost demiși disciplinar, dar au fost repuși în funcție prin hotărâri judecătorești. Toate cazurile disciplinare trebuie să fie publice, așa fac americanii. SUA au transmis funcțiile comisiilor disciplinare Uniunii Avocaților, iar Procuratura, ca organ specializat al puterii statului, nu permite contestarea deciziilor privind concedierea unui procuror. În așa cazuri, sistemul se curăță singur de incompetenți, iar societatea poate urmari aceste proceduri, deoarece totul este public. Sunt multe soluții, dar trebuie dorință pentru aplicarea lor.

Ce folos că ai legi bune, dar nu are cine să le aplice corect?! O lege bună într-o mână coruptă este compromisă.

Vă mulțumim pentru interviu.

---