Discursul de incitare la ură și discriminare capătă proporții alarmante în Republica Moldova, constata o recentă cercetare a Asociației Promo-LEX. În primele trei luni ale lui 2019 numărul cazurilor de utilizare a discursului de ură a crescut cu peste 80 la sută față de anul 2018. Pornind de la aceste concluzii îngrijorătoare, autoritățile își propun să înăsprească pedepsele pentru infracțiunile care au la bază sentimente de dispreț și intoleranță. În cadrul Comisiei parlamentare juridice a fost dezbătut astăzi un proiect de lege pentru a-i trage la răspundere pe cei care promovează discursul de ură și instigarea la discriminare.
Așa cum sunt formulate astăzi articolele din Codul Penal și cel Contravențional ce ar trebui să sancționeze încercările de a răspândi intoleranță în societate este aproape imposibil să-i tragi la răspundere pe promotorii discursurilor de incitare la ură, constată apărătorii drepturilor omului. În 2016, Parlamentul a adoptat în primă lectură un proiect de lege care și-a propus să ofere pârghii clare pentru pedepsirea celor ce au ieșiri publice catalogate drept discriminatorii. Însă proiectul nu a mai ajuns să fie dezbătut în lectură finală, trei ani prăfuindu-se în sertarele deputaților. Comisia juridică din Parlament a organizat astăzi dezbateri publice pentru a actualiza legea votată pe jumătate, or, constată președintele comisiei, Sergiu Litvinenco, prevederile de acum câțiva ani sunt depășite.
Asociaţia Promo-LEX începând din 2018 monitorizează discursul de ură și instigările la discriminare în spațiul public. Avocatul Dumitru Sliusarenco susține că în 2019 s-a constatat o creștere spectaculoasă în spațiul public și mass-media a utilizării discursului de ură, instigarea la discriminare și altor forme de învrăjbire. Vorbim de o creștere de peste 80 la sută, atrage atenția Dumitru Sliusarenco.
„Ca să vă faceți o idee, noi în 2018 am identificat 354 de cazuri de discurs de ură sau instigare la discriminare, în șase luni doar, iar în 2019, în campanie electorală, numărul s-a dublat, cu 83% a crescut, deci, este un număr foarte mare. Noi nu vrem să fie toată lumea ce a fost identificată în acest raport să fie pedepsită, însă dacă vom sancționa pe cele mai grave dintre ele, noi deja vom face un progres enorm în a descuraja acest tip de discurs în continuare”.
Infracţiunile motivate de ură în continuare sunt cercetate superficial, în special cele ce au în prim-plan politicieni, este concluzia avocatului poporului, Mihail Cotorobai. Un caz ce oglindește această stare de lucruri e cel al fostului primar de Orhei, Ilan Șor, scutit de pedeapsă pentru un discurs în care-i soma pe jurnaliști că le va da cu „cureaua la fund” pentru că îi contestă meritele, iar pe Maia Sandu și Andrei Năstase îi amenința cu răfuiala fizică. Asemenea cazuri sunt tot mai dese, mai ales în ani electorali, constată avocatul poporului.
„Și în timpul campaniei electorale am constatat cazuri destul de grave în acest domeniu și avocatul poporului s-a adresat inclusiv la Procuratura Generală. Răspunsul a fost previzibil: nu sunt pasibili de pedeapsă deoarece nu prevede legislația și ne făceau trimitere, respectiv, la libertatea de exprimare etc.”
Activiștii pentru drepturile omului susțin că legislația în ce privește sancționarea discursurilor de ură și instigare la discriminare ar trebui „cântărită” de șapte ori și doar apoi adoptată. Angela Frolov, coordonatoare de program în cadrul Centrului Genderdoc-M, anticipează, bunăoară, că pentru anumiți politicieni sau partide politice amenzile ar reprezenta floare la ureche, prin urmare, legiuitorii ar trebui să prevadă inclusiv pedepse mai dure pentru cei care constant răspândesc intoleranța în societate.
„De exemplu, dacă un anumit discurs de ură este parte a unui program politic al unui partid și pentru ei o amendă e o nimic toată pe lângă bonusul pe care îl au în urma acestui discurs de ură, ei sunt gata să plătească de zeci de ori aceeași amendă. Ce facem în această situație? Dacă este cumva taxat discursul de ură repetat, discursul de ură făcut de un lider, de exemplu, de un președinte? Cum se oprește un astfel de discurs de ură?”
O altă concluzie a dezbaterii de astăzi din cadrul comisiei juridice din Parlament a fost că provocarea cea mai mare, după adoptarea legislației ce ar pedepsi discursul la ură, este punerea în practică a acesteia. Or, temerea apărătorilor pentru drepturile omului e că fără o instruire amănunțită, oamenii legii în continuare vor trata cu superficialitate dosarele ce vor ajunge în gestiunea lor.
