Linkuri accesibilitate

Lilian Darii: „Trebuie să învățăm de la belgieni de a ne promova țara mai insistent și mai eficient”


Interviu cu Lilian Darii, ambasadorul Republicii Moldova în Belgia și însărcinat cu relațiile cu NATO.

Republica Moldova nu este Belgia, remarcă ambasadorul Republicii Moldova la Bruxelles, Lilian Darii deși stric geografic, cele două țări se aseamănă. Iar în acest moment, una din cele mai frapante diferenţe, pentru Lilian Darie, este că Moldova pierde populație, prin emigrație, în timp ce Belgia devine din ce în ce mai atrăgătoare, economic, pentru migranți. În acest moment, estimează ambasadorul – intervievat de Valentina Ursu la Bruxelles – în Belgia trăiesc în jur de 450-500 de mii de persoane de origine română din care în jur de 20-25 de mii de moldoveni, majoritatea cu dublă cetățenie.

Europa Liberă: Dle ambasador, dacă ar fi să faceți o comparație între Republica Moldova și Belgia, ați găsi mai multe asemănări sau deosebiri între cele două state?

Lilian Darii: „Cred că prima asemănare ar fi din punctul de vedere al teritoriului. Deci, Republica Moldova are un teritoriu un pic mai mare decât cel al Belgiei, iar dacă te uiți – noi la radio nu putem arăta –, dar dacă iei harta Belgiei și a Republicii Moldova și rotim un pic harta Moldovei, de exemplu, de colțul de sus sau cel de la nord îl dăm în jos va fi o asemănare cu harta Belgiei. Dacă data viitoare o să avem posibilitate să facem un interviu video, atunci se va putea demonstra acest lucru. Sigur că geografic suntem foarte departe și numărul populației este diferit. Noi, în urma unui val de emigrație, am pierdut multă populație, iar în Belgia, dimpotrivă, în ultimii ani creșterea numărului populației se face din contul emigranților. Și la ce aș mai putea face o asemănare, de exemplu, că limba română în Belgia degrabă va fi o limbă foarte utilizată, deoarece la o populație de aproximativ 11 milioane de oameni undeva 450-500 de mii sunt de origine română.

Limba română în Belgia degrabă va fi o limbă foarte utilizată...

Deci, aici se includ cetățeni ai României și cetățeni ai Republicii Moldova; cetățeni moldoveni înregistrați în Belgia cu acte moldovenești avem undeva în jur de 1.200 de oameni, care sunt posesori ai unei cărți de identitate temporare belgiene, dar cu acte moldovenești. Estimăm că în Belgia sunt aproximativ 20-25 de mii de moldoveni, dar majoritatea au cetățenie dublă, fie a unui sau altui stat din Uniunea Europeană, nu sunt doar cetățeni români, sunt deja și moldoveni care au re-emigrat din Portugalia, de exemplu, în Belgia. Și asta este o dovadă în plus că Belgia la etapa actuală înregistrează o dezvoltare economică foarte bună.”

Europa Liberă: Apropo despre dezvoltarea economică să vorbim. Cum le-a reușit belgienilor să ajungă la această dezvoltare economică și ce poate împrumuta Republica Moldova din experiența acestei țări la capitolul economie?

Lilian Darii: „Deci, în primul rând, din ceea ce am observat eu, belgienii au știut să utilizeze factorii pozitivi pe care li-i oferă așezarea geografică. Aici aș vrea să menționez faptul că au ieșire la mare și în Belgia este situat al doilea port după volumul de încărcături care trece prin el, portul din Anvers (Antwerpen), care este al doilea ca mărime în lume după Rotterdam. Deci au știut să utilizeze poziția geografică care, oricât ar părea de straniu, aflându-se în partea de nord-vest a Europei, aproape de Canalul Mânecii care-i desparte de Marea Britanie, într-un fel ei sunt în centrul Europei, deoarece din Belgia practic ajungi foarte repede în țările vecine – Franța, Germania, Olanda – și astfel ei sunt conectați la partea cea mai dezvoltată a Europei.

Cele mai avantajoase căi comerciale întotdeauna au fost prin Belgia, de aceea pământurile acestea au fost atât de disputate în trecut, în Evul Mediu au fost războaie interminabile între marile puteri de atunci. De aceea, belgienii au știut să valorifice acest aspect. Sigur că crearea statului belgian în 1830 a fost un compromis al marilor puteri și ei încearcă să utilizeze chiar și liniile ce-i despart. Chiar dacă populația este divizată în două comunități distincte care sunt și din punct de vedere geografic divizate în două părți prin linia de divizare a comunităților, care trece prin mijlocul țării, Bruxelles-ul desigur că este un caz mai specific, deoarece orașul este înconjurat de comunitatea flamandă, dar preponderent se vorbește franceza. Iarăși capacitatea de a se adapta la noile realități înainte de al Doilea Război Mondial...”

Europa Liberă: Întrebarea mea era: ce poate împrumuta Republica Moldova din experiența belgiană?

Lilian Darii: „Da, o să ajung și la asta, să spun doar câteva cuvinte. Înainte de război, partea mai dezvoltată a Belgiei era Valonia, unde se afla industria grea de minerit, industria siderurgică și de extragere a cărbunelui. Flandra, comunitatea flamandă era mai mult ocupată cu agricultura și de aceea sigur că nivelul de trai era mai jos. După cel de-al Doilea Război Mondial și, mai ales, începând cu anii ‘60 s-au schimbat realitățile pe tot continentul european, industria grea a început să fie în declin, de aceea partea flamandă s-a adaptat într-un fel mai ușor la noile realități, investind foarte mult în noile tehnologii, în inovații, dar și partea valonă acum încearcă s-o ajungă din urmă, dacă aș putea spune așa.


Și accentul se pune deja pe noile oportunități pe care le oferă descoperirile în domeniul tehnologiei ș.a.m.d., dar în același timp punând sigur că un accent puternic pe folosirea tehnologiilor în agricultură. Astfel, Belgia a fost capabilă să-și dezvolte un foarte mare potențial de export. Belgia, având o populație, cum am spus, de 11 milioane de oameni, volumul exporturilor se ridică la 370-380 de miliarde de euro pe an. Aici sigur că trebuie să facem o comparație negativă cu Republica Moldova, întrucât exporturile noastre nu depășesc 3 miliarde în cel mai bun an. Și ceea ce am putea să învățăm ar fi să utilizăm oportunitățile pe care ni le oferă așezarea noastră geografică, potențialul nostru uman. Și iarăși să ne găsim acea nișă pe continentul european cu care am putea să ne promovăm, să ne facem mai cunoscuți, să atragem investiții și să avem o creștere economică durabilă. Desigur că Belgia are un sistem foarte complicat de administrare politică în ceea ce ține de nivelul național și federal, deoarece Belgia este o federație, dar și nivelul local. Și cu toată complexitatea administrativă, sistemul funcționează foarte bine. Cred că noi ar trebui să împrumutăm experiența birocratică din Belgia, dacă aș putea spune așa și, nu în ultimul rând, să împrumutăm capacitatea de a genera o clasă politică eficientă, deoarece, în opinia mea, la noi de multe ori se confundă noțiunile de politician. Iată, duminica viitoare vom avea alegeri locale.

Orașele trebuie să fie dirijate de politicieni profesioniști, fiindcă politica dacă e făcută profesionist, asta și este arta de a administra, în principiu.


Se consideră de multe ori că factorul politic nu trebuie să joace un rol foarte important în alegerea unui primar, fie în capitală, fie într-o comună mai mică, fie într-un orășel, dar opinia mea fermă este că orașele trebuie să fie dirijate de politicieni profesioniști, fiindcă politica dacă e făcută profesionist, asta și este arta de a administra, în principiu. Și aici, în Belgia, politicienii de toate nivelurile fac doar politică și o fac foarte eficient. Politicienii la nivel local și federal sunt capabili să administreze și proprietatea publică, contrar mitului care persistă la noi că statul nu este un bun administrator al proprietății publice. Da, am avut o experiență foarte negativă în acest sens, de aceea am putea prelua de la belgieni și o să aduc iarăși exemplul portului din Antwerpen, despre care am pomenit mai sus, este proprietatea publică a orașului și este administrat de primar și de aleșii locali prin Consiliul de administrare care este numit de ei și care contribuie masiv nu numai la dezvoltarea orașului Antwerpen și a regiunii a cărei capitală este, dar și la dezvoltarea țării în întregime.”

Europa Liberă: În cooperarea bilaterală există rezerve nevalorificate? Sunt întreprinderi cu capital belgian în Republica Moldova. Mai e cu putință să fie atrase investiții belgiene în Republica Moldova?

Lilian Darii: „Nu putem spune că deja s-au făcut foarte multe în acest domeniu. Desigur este un lucru pozitiv că Republica Moldova este cunoscută în Belgia prin faptul că sunt reprezentanți ai businessului belgian care activează în țara noastră. De exemplu, la Combinatul de mezeluri „Carmez”, sunt activi și în construcții.

Sunt belgieni care deja au dobândit cetățenia Republicii Moldova și sunt activi și în agricultură...

Din câte cunosc, sunt belgieni care deja au dobândit cetățenia Republicii Moldova și sunt activi și în agricultură, deoarece pot cumpăra terenuri agricole. De asemenea în zonele economice libere sunt investiții belgiene, în infrastructura utilizată de producătorii de cablaje din aceste zone economice libere, dar desigur că volumul acestor investiții deocamdată nu este foarte impresionant. Și la volumul comerțului bilateral cifrele sunt foarte modeste...”

Europa Liberă: Și balanța este în favoarea Belgiei?

Lilian Darii: „Da, întrucât exporturile sunt o bază temeinică a dezvoltării acestei țări. Desigur sunt și impedimente. Un exemplu foarte bun pe care ar trebui să-l preluăm este iarăși să ne orientăm în relațiile noastre comerciale la vecini, deoarece cantitatea cea mai mare a exporturilor belgiene merge în Germania, Franța, Luxemburg, Olanda și în Marea Britanie, fiindcă distanța este destul de mică. De aceea și noi deja urmăm într-o mare măsură exemplul Belgiei, întrucât partenerul comercial principal al nostru este România, un pic mai îndepărtat avem cifre foarte bune cu Belarusul și asta e îmbucurător. Și trebuie să depunem eforturi mai mari pentru a maximiza cifrele de export bilateral și cu Ucraina și – de ce nu? – chiar și cu Rusia, în pofida faptului că sunt unele aspecte politice care deocamdată nu ne permit să valorificăm la justa valoare acest potențial. Trebuie să învățăm de la belgieni de a ne promova țara mai insistent și mai eficient. Belgia este o monarhie și monarhul având niște atribuții formale și ceremoniale este antrenat în promovarea imaginii țării peste hotare. În fiecare an se organizează două vizite ale oamenilor de afaceri belgieni în fruntea cărora se află un reprezentant al familiei regale. S-ar găsi și la noi un rol pentru anumiți funcționari, oficiali de rang înalt din Republica Moldova în acest domeniu pentru a promova potențialul economic al țării noastre.


Și desigur să preluăm bunele practici utilizate pe larg în Uniunea

În Belgia la o populație activă de 4 milioane și jumătate sunt aproximativ 800 de mii de funcționari publici.


Europeană în domeniul luptei cu corupția, creării condițiilor necesare pentru activitatea funcționarilor publici prin sistemele corecte de evaluare și promovare ca să întărim instituțiile publice, deoarece în Belgia la o populație activă de 4 milioane și jumătate sunt aproximativ 800 de mii de funcționari publici. Desigur că aici intră și profesorii, și armata, și toți funcționarii implicați în serviciile publice și iarăși cu diverse facilități. Nivelul de trai sigur că este impresionant aici. Noi mai avem mult de lucru, dar e posibil. Belgia, o țară mică, demonstrează că se poate. Eu consider că și noi putem prin edificarea și consolidarea capacităților noastre în toate domeniile.”

XS
SM
MD
LG