Vlad Filat a fost reținut în clădirea Parlamentului Republicii Moldova pe data de 15 octombrie 2015. „A urmat o execuție publică, care a avut ca finalitate aplicarea unei pedepse cu închisoarea în cadrul unui proces de judecată, pe care organismele internaționale l-au apreciat drept ”proces motivat politic” și ”justiție selectivă”. Sentința lui Vlad Filat nu s-a bazat pe probe obiective, condamnarea acestuia la închisoare a avut ca temei, fie declarațiile unor persoane aflate sub presiunea dosarelor penale, fie riscul condamnării acestora”, anunța atunci avocatul fostului premier printr-un comunicat de presă.

Vlad Filat a fost condamnat la data de 27 iunie 2016, de către magistraţii judecătoriei Buiucani, la nouă ani de închisoare. Ulterior decizia a fost menținută de Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție.

Dosarul a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Vladimir Filat a depus două cereri la CtEDO în care a invocat încălcarea mai multor drepturi protejate de Convenția europeană, printre care dreptul la libertate și siguranță, condițiile de detenție, dreptul la un proces echitabil, lipsirea de mandatul de deputat înainte de decizia Curții Supreme de Justiție, caracterul politic al dosarului penal în privința sa.

Recent, pedeapsa lui Vlad Filat a fost redusă cu 685 de zile. La baza încheierii ar fi stat hotărârea CtEDO privind condițiile de detenție.

Potrivit Codului de Procedură Penală, persoanele deținute cel puțin zece zile în condiții inumane ori degradante pot solicita reducerea pedepsei sau despăgubiri bănești. Vlad Filat s-a plâns la CEDO de încălcarea dreptului la libertate și siguranță, dar și de încălcarea dreptului la viață privată.

La 1 martie 2019 și, respectiv, 12 iunie 2019, apărarea lui Vlad Filat a depus două cereri de revizuire a sentinței de condamnare a clientului lor, temeiul fiind existența a două sau mai multe hotărâri irevocabile care nu se conciliază între ele. În ambele cazuri, apărarea a solicitat recuzarea completelor de judecată pe motiv că normele legale stabilesc foarte clar că aceiași judecători care s-au pronunțat asupra fondului cauzei nu pot să examineze admisibilitatea cererilor de revizuire. Respingerea cererilor de recuzare a și sugerat sesizarea Curții Constituționale pentru clarificarea acestui aspect.

Astfel, decizia Curții Constituționale din 7 octombrie 2019 permite lui Vlad Filat să solicite reexaminarea sentinței de respingere a cererii de revizuire, sentință lăsată în vigoare prin decizia recentă a Curții Supreme de Justiție. Totodată, în cadrul celei de a doua cereri de revizuire, judecătorii urmează să-și declare abținere de la judecarea cauzei în proces de revizuire.

În ianuarie 2019, pe numele lui Vlad Filat a fost deschis un al doilea dosar penal în care fostul premier este acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari. Conform materialelor cauzei, „în perioada anului 2013, învinuitul, urmărind scopul deghizării originii ilicite și transferului mijloacelor financiare în proporţii deosebit de mari, provenite din infracțiuni de corupție, a fost organizatorul și autorul infracțiunii de spălare de bani, utilizând un intermediar cu care se afla în relații de afinitate, pentru realizarea transferurilor”.

Filat nu își recunoaște vina nici în cel de-al doilea dosar. Pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în proporții deosebit de mari, legea prevede o pedeapsă cu închisoare de la 5 la 10 ani.

În 2018, avocatul lui Vlad Filat a devenit Victor Munteanu. Anterior, Filat era reprezentat în intanțele de judecată de avocații Biroului Asociat de avocați „Popa & Asociații”.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News