image
Sursa foto: jurnal.md

„Problema transnistreană, pe mâinile lui Dodon”

Emiterea pașapoartelor transnistrene în Federația Rusă reprezintă un nou pas prin care Kremlinul urmărește să consolideze regimul secesionist de la Tiraspol. Lipsa de reacție a Chișinăului în acest caz este o abordare greșită, care îl face vulnerabil la presiune atât din partea Moscovei, cât și din partea partenerilor din Occident. Acestea sunt opiniile experților în problema transnistreană, Ion Leahu și Dumitru Mînzărari, după anunțul Tiraspolului de a emite documente transnistrene în Federația Rusă.

Așa-zisul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a declarat pe 4 octombrie pentru presa din stânga Nistrului că Tiraspolul planifică să emită pașapoarte transnistrene la „Moscova și în alte orașe ale Federaţiei Ruse”.

Mai mult, pretinsul ministru a afirmat că „se pun la punct mecanismele care îi vor ajuta pe reprezentanții diasporei transnistrene din Rusia să își satisfacă drepturile”. Trebuie spus că emiterea acestor documente este imposibilă fără acordul autorităților rusești.

Autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului și-au deschis la începutul anului curent, la Moscova, o așa-numită „reprezentanță oficială”. Ignatiev a subliniat atunci că, „în felul acesta, Transnistria are un instrument diplomatic, alături de reprezentanțele pe care le are în republicile nerecunoscute Osetia de Sud și Abhazia”.

Tiraspolul are reprezentanțe diplomatice în cele două regiuni separatiste ale Georgiei. La rândul lor, Osetia de Sud și Abhazia și-au deschis ambasade la Moscova după ce Federația Rusă le-a recunoscut independența în 2008.

Transnistria, pe calea Osetiei de Sud și Abhaziei?

Deși a trecut aproape o săptămână de la declarațiile lui Ignatiev, autoritățile de la Chișinău nu au avut nicio reacție. Cu toate acestea, JURNAL de Chișinău a solicitat Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) să își exprime poziția față de demersul celor de la Tiraspol, însă funcționarii acestei instituții ne-au redirecționat la Biroul politici de reintegrare.

La rândul lor, angajații biroului respectiv au refuzat să o facă, motivând că „conducerea este angajată în negocierile 5+2 de la Bratislava”.

Potrivit presei din stânga Nistrului, părțile urmau să discute la Bratislava despre telecomunicații, dosarele penale ale funcționarilor transnistreni deschise la Chișinău, participarea mașinilor transnistrene la traficul internațional, apostilarea diplomelor de studii, „deoarece acestea nu funcționează pe deplin în toate statele”.

„Pași mici”, dar siguri

Solicitat de JURNAL de Chișinău să comenteze problema pașapoartelor transnistrene, expertul în diferendul transnistrean, Dumitru Mînzărari, a remarcat mai întâi că regimul secesionist intenționează să emită actele cu pricina prin reprezentanța sa de la Moscova, pe care Tiraspolul o consideră drept „reprezentanță diplomatică”.

„MAEIE a reacționat pe marginea activității acestei reprezentanțe a Transnistriei la Moscova. Reacția Moscovei însă a lipsit, Kremlinul tratând poziția Chișinăului drept o formalitate pentru politica internă moldovenească.”

Ion Leahu, fost reprezentant al R. Moldova în Comisia Unificată de Control, a menționat că „această reprezentanță diplomatică a Tiraspolului ajunge, cu sprijinul structurilor rusești, la instituții destul de serioase, precum ONU, de la microfonul căreia cere recunoașterea suveranității Transnistriei. Intenția de a emite pașapoarte la Moscova se înscrie în strategia de a consolida Transnistria ca stat suveran”.

Pașapoartele transnistrene ar putea fi atractive și pentru moldoveni

La rândul său, Mînzărari consideră că aceste acțiuni reprezintă implementarea, „cu pași mici”, a planului Moscovei de oficializare a regimului de la Tiraspol. „În primul rând, Kremlinul încearcă să se protejeze de potențiale acuzări și dovezi că este stat agresor în conflictul transnistrean. În al doilea rând, autoritățile ruse inoculează în Occident ideea că Tiraspolul este o parte legitimă la negocierile cu autoritățile R. Moldova. Astfel, Moscova creează practic o uzanță diplomatică și un reflex politic în Occident”.

„Tactica pașilor mici aplicată de OSCE în formatul 5+2 este un element al acestei strategii mai largi, fapt pe care nu îl înțeleg nici OSCE și nici partenerii occidentali”, susține Mînzărari.

De partea cealaltă, Ion Leahu observă că, având reprezentant oficial la Moscova, Tiraspolul ar putea trimite pașapoarte în Rusia sau chiar ar putea să le tipărească acolo.

„Persoanele care nu dețin cetățenia Transnistriei o vor obține, inclusiv cei care dețin cetățenia Republicii Moldova. Aceștia vor fi convinși că pașaportul transnistrean este mai convenabil pentru cei care se află în Federația Rusă”, a declarat Leahu.

Prin acest demers, a explicat colonelul SIS, Ion Leahu, Tiraspolul își consolidează pozițiile, „eliminând din Transnistria cetățenia altor state, cum ar fi cea a Ucrainei și a Republicii Moldova: „Cetățenia Republicii Moldova în Transnistria subminează, într-o măsură anumită, suveranitatea autorităților transnistrene”.

Rusia creează mecanisme de manipulare

La rândul său, Mînzărari opinează că „difuzarea publică a acestei idei despre pașapoartele transnistrene în perioada în care se desfășoară negocierile în formatul 5+2 nu ar fi accidentală. Prin aceasta, Rusia creează mecanisme de manipulare în timpul procesului de discuții și negocieri.”

„Astfel, se distrage atenția de la faptul că Tiraspolul blochează procesul de negocieri și se creează o dominare rusă a agendei discuțiilor.”

„În loc să se promoveze soluționarea obiectivă a conflictului, procesul 5+2 este manipulat de Rusia în scopul creării legitimității diplomatice a regimului de la Tiraspol, iar apoi și a premiselor pentru recunoașterea legală a acestuia.”

În privința anunțului despre emiterea pașapoartelor, Ion Leahu consideră că este necesară „o reacție dură” a Chișinăului în acest caz, întrucât „Rusia ne-a mințit când a susținut deschiderea așa-numitei reprezentanțe la Moscova”.

Și Dumitru Mînzărari califică drept greșită lipsa de reacție a Chișinăului în cazul pașapoartelor transnistrene. „O abordare care merge contrar artei și știinţei negocierilor. Prin lipsa unei reacții, unei reacții dure, R.Moldova dă semnal că e slabă și vulnerabilă la presiune.”

„Oficialii moldoveni dau semnal și partenerilor occidentali că Moldova este veriga cea mai slabă în mecanismul de negocieri și că sunt cei mai vulnerabili la presiune din partea Occidentului.”

„Dodon nu are capacitatea să protejeze interesele R. Moldova”

Referindu-se la situația politică de la Chișinău, Dumitru Mînzărari spune că Rusia mizează pe președintele Dodon și vrea ca acesta să preia controlul executiv, inclusiv asupra procesului de negocieri cu Transnistria.

„Rusia s-a convins că Guvernul Sandu nu va îndrăzni să îl provoace pe președintele Dodon la discuții serioase din cauza că nu ar dori ruperea coaliției. Din acest considerent, diplomații ruși nu iau în serios Guvernul Sandu sau miniștrii numiți de blocul ACUM. Biroul politici de reintegrare, condus de Vasile Șova, prin intermediul lui Alexandru Flenchea, nu reacționează la astfel de provocări pentru că ei sunt parte a echipei președintelui Dodon.”

De asemenea, Mînzărari consideră destructivă abordarea conflictului transnistrean de către Republica Moldova. „Oamenii lui Dodon periclitează interesele naționale ale Republicii Moldova și fac mult mai dificilă găsirea unei soluţii care ar respecta suveranitatea R. Moldova.”

Biroul politici pentru reintegrare al Republicii Moldova a anunțat recent că peste 330.000 de locuitori ai regiunii transnistrene dețin cetățenia Republicii Moldova.

Citeşte mai mult despre

Noutăţile partenerilor

comentarii: