PE SCURT
Comparația istorică dintre „Goana după aur” din California secolului XIX şi metaforica „Goană după aur” a zilelor noastre din Silicon Valley este mult mai potrivită în cazul Airbnbului – un startup formidabil ce a „perturbat” industria hotelieră, dându-le posibilitatea oamenilor de a-și transforma locuințele în hotele, astfel contribuind la ridicarea prețurilor caselor în unele orașe.
O nouă investigație făcută de The New York Times susține că mulți angajați de la Airbnb sunt frustrați că nu sunt bogați – ceea ce potrivit lor se va întâmpla odată ce compania va deveni publică și stocul lor pre-IPO va fi convertit în un stoc comercializat public.
PE LUNG
După cum reportează Erin Griffith, vara trecută lucrătorii au trimis o scrisoare fondatorilor companiei, cerând ca Airbnb să devină o companie publică.
Conform raporturilor, așteptarea acestui fapt a devenit o sursă de stres, astfel încât împiedică unii angajați să-și schimbe carierele și să-și creeze familii. Valoarea Airbnbului a fost apreciată la 31 miliarde de dolari și ar fi preluat 2 tranșe de capitaluri salariale ce vor începe să expire în noiembrie, 2020. Dacă compania nu devine publică până atunci, aceste acțiuni nu vor mai fi de folos.
Toate acestea sunt principalele motive pentru care Airbnb a dat o mică declarație în care se spune: „este de așteptat să devină o companie comercializată public în 2020″, despre care unele surse au spus pentru New York Times că sunt „vești binevenite” pentru mulți „tineri angajați”.
Cu toate că raportul este distractiv și suculent pentru cititori, este și o reamintire a aurei delirante care perpetuează asupra Silicon Valley. Mitul industriei moderne că dacă ești angajat la un startup încă de la începutul lui și ți se acordă stoc pre-IPO, vei deveni cu siguranță milionar odată ce compania devine publică sau va fi cumpărată. Mulți lucrători, deseori, sacrifică salarii mai mari pentru un stoc mai mare, sperând să fie printre puținii norocoși.
Desigur, startup-urile au rareori succesul Airbnbului.
Fostul angajat Airbnb, Gabriel Cole le-a declarat celor de la The New York Times că și-a vândut economiile pentru propriile opțiuni de stoc după ce a plecat în 2015, și a suportat o taxă de 180.000 de dolari la care nu s-a așteptat. „Eu returnam sticlă ca să-mi cumpăr mâncare”, a declarat el.
O parte din farmecul de a lucra la o companie abia lansată este asumarea unui risc care ar putea aduce un câștig financiar uriaș. Totuși, undeva între nașterea Google-ului și ascensiunea Facebook-ului, toți lucrătorii au fost condiționați să creadă că compania la care lucrează îi va face milionari. Acest crez a transformat mulți lucrători în albine lucrătoare nemiloase, motivate pe o promisiune falsă a averii.
Au mai fost astfel de povești și în trecut. Într-o poveste separată din The New York Times din 2015, un reporter a detaliat dezlegarea unei companii numite „Good Technology”. Valoarea companiei a fost estimată la 1.1 miliarde de dolari, dar a fost vândută către BlackBerry cu 425 milioane. De înțelegere au beneficiat, în primul rând, capitaliștii, care au investit în companie, dar a lăsat mulți angajați fără avere, unii chiar au pierdut bani. Când Gilt Groupe a fost cumpărat de Hudson Bay, foștii angajați au declarat celor de la Recode că unii dintre ei au pierdut peste 10.000 de dolari ca rezultat al înțelegerii. În timp ce acestea sunt exemple de achiziție, când o companie devine publică asta nu înseamnă că angajații vor avea o avere imediat.
Sunt o mulțime de factori ce determină câți bani poate să facă un angajat din oferta publică inițială: când un lucrător se alătură companiei, câte opțiuni de stoc sau câte unități de stocuri restricționate primesc, și când decid să vândă toată cantitatea determinată.
„Oamenii cred că oricine lucrează la o campanie abia devenită publică vor deveni instant bogați”, a declarat Lise Buyer, consultant IPO la Class V Group către Los Angeles Times. „Lucrurile nu lucrează așa”.
