Profesorii agresivi și bully. Ce facem cu ei?

PE SCURT

Bullyingul elevilor de către profesori a revenit în discursul public datorită cazului despre care a povestit Ion Andronache pe pagina sa de Facebook. Bărbatul a aflat de la fiul său Andrei, care frecventează școala de o lună, că atmosferă în clasă este departe de a fi una prietenoasă. Împreună cu părinții colegilor lui Andrei, aceștia au înregistrat o zi de școală cu ajutorul unui smartwatch pe care l-a purtat unul din elevi. Înregistrările indică explicit comportamentul agresiv al profesoarei al cărei nume nu a fost făcut public. Ion Andronache și ceilalți părinți urmează să depună cerere colectivă de demitere a femeii,  înlocuirea acesteia cu un alt cadru didactic, pentru ca ulterior să depună și o petiție la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, pentru a solicita retragerea dreptului acesteia de a mai preda copiilor de vârstă gimnazială.

Statisticile oficiale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării arată că, în semestrul I al anului de studii 2018-2019, au fost înregistrate 4515 cazuri de violență asupra copilului care au avut loc în familie, școală sau în alte locuri şi servicii din comunitate. Totuși, aici nu este menționat numărul cazurilor în care agresor/oare a fost profesorul/oara.

PE LUNG

Despre agresivitatea profesoarei față de Andrei Andronache și colegii săi, părinții acestora au aflat datorită schimbărilor de comportament și prin discuții deschise acasă. „Copilul meu cel mai mare deja de o lună merge la școală. În această lună a dispărut entuziasmul din primele zile ale lui Andrei și au apărut schimbări în comportament. […] Despre ce vorbesc? Frica copiilor de a se prezenta la ore, irascibilitate la primirea unor observații, anxietate, coșmaruri nocturne, limbaj indecent, ce nu era prezent în vocabularul copiilor și alte devieri comportamentale”, a povestit Ion Andronache, care a făcut apel și la ministra Educației Liliana Nicolaescu-Onofrei. „Se necesită de luat măsuri nu doar în privința acestei învățătoare, ci este foarte important să se intervină la nivel legislativ. În Republica Moldova, în secolul XXI, este o normalitate ca educația copiilor să fie prin/cu violență, indiferent de ce formă”, spune tatăl. Desigur, cazul a stârnit discuții aprinse în  pe rețeaua de socializare.

https://www.facebook.com/andronache.ion/videos/2575887439120903/

În Moldova, Ziua Internațională a nonviolenței în școală este marcată pe 30 ianuarie. Cu această ocazie, în fiecare an, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării raportează numărul cazurile de violență asupra copilului, inclusiv cele care s-au întâmplat la școală. În acest an, statistica nu a specificat în câte dintre cazuri agresorul a fost profesor.

Ultimele date, pe care le-am identificat în scurt timp, au fost cele din anul școlar 2016/2017. Atunci, educatorii au raportat 10 752 de cazuri de abuz sau violență împotriva copiilor. Din cele 275 de cazuri de violență din instituțiile de învățământ înregistrate în anul trecut, 38 au implicat violența profesorilor împotriva elevilor, iar 227 – violență în rândul colegilor.

Merită menționat, că Strategia naţională de prevenire și combatere a violenței față de femei și violenței în familie pe anii 2018-2023 nu conține nicio mențiune despre cazuri unde profesorii sunt agresori sau bully. Nici termenul de bullying nu persistă aici, termen care, spune psihologa Tatiana Turchină, este diferit de „violență”. „„Este foarte important să se facă distincţia între bullying şi violenţă, deoarece bullyingul este o formă specifică a violenţei, iar adulţii – cadrele didactice, părinţii – fiind conștienți de această diferență, vor şti cum să intervină şi să prevină fenomenul. Se cunoaște că violenţa se încadrează în limitele încălcării legii, însă bullyingul este perceput de majoritatea ca fiind ceva normal, un element de dezvoltare, ceea ce este, de fapt, o prejudecată. Necunoaşterea că bullyingul poate duce, în final, la consecinţe foarte grave din perspectiva sănătăţii mintale, dar și la violență şi chiar la criminalitate, este lăsat cumva în umbră.”

Semne că profesorul agresează moral sau fizic elevii

  1. Boli inexplicabile. Un indiciu este că fiul/fiica inventează motive ca să absenteze, de exemplu dureri de stomac, dureri de cap sau altele.
  2. Plângeri despre profesor/oară. Unii copii s-ar putea plânge de faptul că un profesor este răutăcios. Adesea, cadrul didactic poate fi doar strict sau mai solicitant decât și-ar dori copilul. Cu toate acestea, pune-i întrebări și caută indicii subtile care pot indica o situație mai severă.
  3. Schimbări de comportament. Victimele bullying-ului profesorilor pot avea izbucniri furioase acasă înainte sau după școală. Pot părea retrași, supărăcioși.
  4. Dezinteres față de tema pentru acasă sau activitățile extra-școlare. Atrage atenție la comentariile excesiv de critice despre calitatea studiilor. Dacă copilul tău este de obicei un elev bun și se plânge că nu-și poate face munca sau că eforturile sale nu sunt suficient de bune, acesta ar putea fi un semn povestitor al intimidării în clasă.

Pașii care trebuiesc urmați, când un copil este agresat sau bullyit de profesor/oară

  1. Documentarea tuturor cazurilor de intimidare

Înregistrează tot ceea ce se întâmplă inclusiv date, ore, martori, acțiuni și consecințe. De exemplu, dacă profesorul ceartă copilul în fața clasei, asigură-te că scrii data, ora, ce s-a spus și la ce elevi au fost prezenți. Dacă alți studenți participă la intimidare ca urmare a acțiunilor profesorului, asigură-te că incluzi și aceste informații. Și dacă există vreo intimidare fizică, cyberbullying sau hărțuire bazată pe rasă sau dizabilitate, raporteaz-o imediat la poliție.

  1. Fii alături de copil

Vorbește cu copilul tău despre școală și despre ce se întâmplă. Fii atent, ascultă cu interes. Întreabă-l cum ar dori să fie gestionată situația. Primata prioritate este să-ți ajuți copilul să nu rămână cu o traumă. Dacă simți că nu faci față, nu ezita să apelezi la consiliere psihologică. Dacă sunt semne de depresie, anxietate sau de somn, apelează și la un pediatru. Urmărește semnalele, nu toți copiii raportează comportamentul de intimidare.

  1. Investește în stima de sine a copilului

Atunci când ai de-a face cu bullyingul, este important copiii să-și vadă punctele forte, ei trebuiesc încurajați să se concentreze asupra altor lucruri decât intimidarea, cum ar fi activitățile preferate sau hobby-urile noi. De asemenea, nu petreceți prea mult timp vorbind despre intimidare. Procedând astfel, îi menținem concentrați asupra negativului din viața lor. În schimb, ajută-l să vadă că există alte lucruri în viață de la care să fie fericiți. Acest lucru va ajuta la construirea rezilienței.

  1. Vorbește mai întâi cu copilul tău

Nu este niciodată o idee bună să ai o întâlnire cu un profesor sau un director fără să-i spui copilului tău. Copiii trebuie să fie pregătiți emoțional dacă întâlnirea nu merge bine, iar profesorul ripostează.

  1. Ia în considerare solicitarea unei întâlniri cu profesorul

În funcție de severitatea și frecvența intimidării, ai putea discuta direct la profesor. De multe ori, o întâlnire cu profesorii va rezolva problema dacă adopți o abordare cooperativă atunci când discutați situația. Încearcă să asculți perspectiva profesorului. Evită acuzațiile, țipetele și amenințările cu judecată. Uneori, profesorii își vor justifica comportamentul, vor învinovăți elevul sau vor refuza să recunoască orice faptă greșită. Alteori, intimidarea este mult prea severă pentru a risca să vorbești direct cu un profesor. În acest caz, solicită o întâlnire cu directorul. Partajează documentația și discută problemele tale. De asemenea, ați putea solicita un transfer de clasă în acest moment. Nu toți directorii vor onora astfel de solicitări, dar unii o fac.

  1. Mergi până-n pânzele albe

Epuizează toate posibilitățile de soluționare a acestei probleme la nivelele inferioare. În plus, dacă ai documentate interacțiunile, va fi greu să fie ignorat cei de spus atunci când ajungi în vârf. Totuși, nu lăsa bullyingul să continue la nesfârșit. Din nefericire, unii directori vor lăsa profesorii agresivi să activeze în continuare sau vor nega faptul că intimidarea are loc. Dacă acesta este cazul, este timpul să depui o plângere oficială. Nu uita, de-a lungul acestui proces, să păstrezi evidența lor, toate comunicațiile, inclusiv e-mailurile, scrisorile și documentația apelurilor telefonice.

Lucrez în jurnalism din 2012 și am învățat meseria din practică, pe teren. Am preluat Moldova.org în calitate de manageră în 2016 și de atunci am reușit nu doar să creștem echipa, ci și să transformăm radical forma și menirea redacției. Mă mândresc cu o echipă feministă, care ține pasul cu trendurile internaționale, practicând jurnalismul constructiv și de soluții. Depun efort pentru ca Moldova.org să se asocieze și colaboreze cu organizații de la noi și internaționale, care împărtășesc aceleași valori. Asta pentru că noi facem mai mult decât jurnalism, noi construim o comunitate.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.