În opinia economistului, scumpirile vor avea un efect puternic asupra cetățenilor, în condițiile în care mai mult de jumătate din venituri sunt direcționate pentru produsele alimentare.

BNS creează un coș mediu de consum în baza căruia stabilește creșterea prețurilor, însă populația săracă are alt coș de consum față de cei cu venituri ridicate. La fel se întâmplă și pe categoriile de cetățeni pensionari versus tineri. De exemplu, în luna august comparativ cu perioada similară a anului trecut, creșterea prețurilor a fost de 5,5%, însă senzația scumpirii produselor a fost mult mai mare. Dacă luăm creșterea prețurilor per general, aceasta a fost de 5,5%, însă dacă ne axăm strict pe produsele alimentare, creșterea a fost de peste 8%. Produsele alimentare se scumpesc an de an și acest lucru are un impact direct asupra celor mai sărace pături ale populației.

„Senzația mai mare de scumpire a produselor alimentare este că, în structura coșului de consum predomină produsele alimentare. În ultimii cinci ani prețurile au crescut cu 39%, iar produsele alimentare - cu 50%. Pentru comparație, pensia s-a majorat tot cu 50%. Altfel spus, majorarea pensiei comparativ cu inflația în valoare reală nu a crescut deloc. Această creștere a prețurilor la produsele alimentare a însemnat, de fapt, însărăcirea populației. Cel mai clar s-a văzut în 2016 și 2017, când prețurile au crescut mai rapid față de salarii și pensii”, a precizat Ioniță.

Accelerarea majorării prețurilor și actualul sistem de indexare a pensiilor sunt incompatibile. De exemplu, în 2019 indexarea va fi de puțin peste 5%, iar scumpirea produselor alimentare va fi de 8%. Astfel, pensionarii își vor permite să procure mai puține produse față de anul trecut.

Potrivit lui Ioniță, prețurile în Republica Moldova cresc ca urmare a consumului neacoperit cu producere. Într-un an și jumătate de când a început ascensiunea împrumuturilor contractate de persoanele fizice, banii au fost direcționați spre consum. Totodată, Guvernul a redus povara fiscală pentru angajați, iar drept rezultat, cetățenii au primit suplimentar 2 miliarde de lei. Astfel, avem 4-5 miliarde de lei credite consum la care se mai adaugă 2 miliarde de pe urma majorării veniturilor care la fel au fost băgați în consum. În cazul în care cei 2 miliarde de lei erau colectați sub formă de impozite, Guvernul trebuia să repare drumuri, școli, dar așa, s-a dezis de investițiile capitale. Într-o economie sănătoasă majorarea consumului generează creștere economică. Or, în economia Republicii Moldova efectul a fost invers, creșterea consumului a dus la majorarea importurilor. În ultimul an, acestea au avut o creștere de 450 de milioane USD, iar exporturile au fost pe zero. Altfel spus, consumul fără producție a dus la majorarea cererii de valută, care a trebuit să fie luată din rezervele BNM. În plus, a fost depreciată moneda națională, care a contribuit cu jumătate la valoarea majorării prețurilor.

Încă un element care a dus la creșterea prețurilor este intervenția abuzivă a politicului în viața economică. Economia Republicii Moldova este slabă și monopolizată. De exemplu, gazul, lumina, apa le procurăm în baza prețurilor reglementate. Dacă ar exista o economie funcțională, niște agenții independente, atunci prețurile s-ar forma în funcție de realitatea economică. Avem însă o intervenție abuzivă a politicului și în ajun de alegeri, prețurile nu sunt majorate chiar dacă este necesar. În prezent, asistăm la parada creșterii prețurilor și acest lucru s-a început cu scumpirea energiei electrice, după care vor urma și celelalte utilități. Pe de altă parte, avem monopolurile, dintre care doar o parte sunt declarate, iar cele mai multe - nedeclarate. Pe foarte multe piețe avem unul sau doi jucători ca urmare a pieței slabe a Republicii Moldova. Monopoliștii sunt constrânși de Guvern în ajun de alegeri să nu majoreze prețurile, în schimb, au frâu liber după alegeri și majorează, deseori, peste limita necesară.

„Consumul, care este factor de creștere economică în alte țări, în Moldova este o durere de cap, deoarece provoacă creșterea importurilor, deprecierea valutei naționale, creșterea prețurilor și însărăceirea populației”, a conchis economistul.

---