Boli cardiovasculare atribuite omului modern, identificate şi în artere mumificate de mii de ani

O investigaţie efectuată pe arterele mumificate ale oamenilor care au trăit cu mii de ani în urmă au dezvăluit că acestea erau cu mult mai înfundate decât s-a considerat iniţial, potrivit unui studiu realizat la Health Science Center, Universitatea din Texas (UTHealth).

"Am vrut să văd dacă bolile cardiovasculare constituie o problemă modernă. Se pare că sunt o problemă foarte veche", a declarat Mohammad Madjid, autorul studiului, profesor asistent de medicină cardiovasculară la Şcoala Medicală McGovern de la UTHealth.

Cercetările anterioare s-au bazat pe analiza arterelor şi a inimilor mumificate, utilizând tehnica imagistică numită tomografie computerizată. Această tehnică ajuta la crearea unor imagini ale vaselor de sânge, organelor şi oaselor. Tehnologia folosită până acum a permis numai detectarea acumulărilor de calciu de pe artere, nu şi a celor de colesterol.

Madji a susţinut că pentru noul studiu au fost examinate în premieră rămăşite mumificate de artere din diferite părţi ale lumii, cu ajutorul spectroscopiei în infraroşu, care detectează colesterolul.

"Un cateter este plasat pe probă şi transmite anumite semnale. Putem determina diferenţele dintre elementele prezente pe ţesuturi pentru că fiecare are o semnătură moleculară unică, precum o amprentă", a explicat Madjid.

Studiul s-a bazat pe probe de la cinci trupuri mumificate, trei bărbaţi şi două femei, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. Patru dintre acestea proveneau din America de Sud, iar una din Orientul Mijlociu, trăind între anii 2000 î.e.n -1000 e.n.

Tipul de boală detectată în urma analizei se numeşte ateroscleroză şi constă în formarea unor depozite de plăci ateromatoase, ce conţin colesterol. Plăcile ateromatoase limitează fluxul sanguin în diferite părţi ale corpului şi pot duce la infarct.

Acumulările de colesterol se produc în primele stadii ale aterosclerozei, în timp ce depunerile de calciu sunt semne ale unei boli avansate. Din această cauza, utilizarea tomografiei computerizate nu poate identifica boala în stadii incipiente, potrivit lui Madjid.

Factori precum expunerea la fum, infecţiile virale, bacteriile şi moştenirea genetică au contribuit la formarea unor depozite de plăci ateromatoase cu secole în urmă. Boala a fost identificată şi la oameni relativ tineri, care au trăit acum câteva mii de ani, a arătat Madjid, scrie mediafax.ro.

Autorul studiului susţine că descoperirile oferă o perspectivă nouă asupra etapelor aterosclerozei, arătând că nu este o boală cauzată de factorii şi de resursele moderne.