Legea care permite arderea gunoaielor, votată luna trecută într-o şedinţă extraordinară a Parlamentului, continuă să stârnească controverse. Mai mulţi reprezentanţi ai partidelor de opoziţie şi ai societăţii civile cer preşedintelui ţării Igor Dodon să nu promulge această lege, pe motiv că nu a fost suficient consultată şi ar fi nocivă pentru mediu. Marţi, după o nouă rundă de audieri publice, președinta Comisiei parlamentare de mediu, democrata Violeta Ivanov, a spus și ea că legea trebuie reîntoarsă în Parlament pentru a desfășura noi dezbateri.
Absenţa la audieri a repezentanţilor Ministerului Agriculturii şi Mediului, care urmau să-şi apere iniţiativa ce permite incinerarea deşeurilor a stârnit discuţii aprinse. Ex-ministra mediului Violeta Ivanov, actualmente preşedinta comisiei parlamentare de profil, a acuzat ministerul vizat de sfidarea Parlamentului. Vicepreședinta comisiei, Inga Grigoriu, a luat apărarea colegilor de coaliţie din minister precizând că invitația a fost trimisă cu întârziere, iar ministerul nu a avut suficient timp pentru pregătirea unui raport, aşa cum a şi indicat într-o scrisoare adresată comisie parlamentare. Întrucât s-a decis continuarea discuţiilor în lipsa autorilor, Inga Grigoriu a părăsit în semn de protest şedinţa.
În cele din urmă părerile participanților s-au împărțit. Tabăra celor care se opun iniţiativei, considerând-o nocivă pentru mediu şi sănătate a fost se pare mai numeroasă.
Până a pune în balanţă argumentele pro şi contra incinerării să vedem care sunt datele problemei. Anual R. Moldova generează circa 4 milioane de tone dintre care doar 600 de mii de tone sunt reutilizate. Lipsesc echipamente pentru colectarea şi transportarea deşeurilor, la fel şi sisteme de reciclare. Deşeurile sunt stocate în 1160 de depozite cu o suprafaţă de peste o mie de hectare, ceea ce afectează solurile, inclusiv terenuri agricole. Peste 70 la sută din gunoiștile autorizate sunt în stare gravă de degradare. Iar numărul celor neautorizate creşte de la an la an, depăşind numărul celor autorizate.
În atare condiţii, Ministerul Mediului consideră că una din soluţiile ar fi incinerarea deşeurilor. Deputaţii opoziţiei, între ei, democrata, Violeta Ivanov susține însă cu tărie că uzinele de incinerare sunt dăunătoare, aparțin trecutului şi că în convenţiile europene este prevăzut ca acestea să fie lichidate.
Profesorul de la Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a Moldovei, Constantin Bulimaga, consideră că incinerarea este foarte periculoasă pentru sănătatea oamenilor.
„Metoda de incinerare constă în aceea că toate deşeurile se acumulează împreună şi graţie faptului că acolo nimeresc deşeurile de plastic care conţin venil clorid ele duc la formarea acestor substanţe cancerigene. În rezultatul incinerării, 25 la sută se formează cenuşă. În această cenuşă de asemenea nimeresc foarte multe substanţe şi apare problema de neutralizare.”
Constantin Bulimaga spune că există multiple alternative, cum ar fi reciclarea, prelucrarea şi reutilizarea deşeurilor. Deocamdată doar un procent din totalul deşeurilor sunt reciclate, a menţionat președintele Asociației „Ave-Natura”, Andrei Dumbrăveanu. El consideră că în Moldova nu există problema deșeurilor pentru că structura lor dovedește că în mare parte că ele sunt reciclabile. Există problema managementului deșeurilor.
Autoritățile trebuie să analizeze mai amănunțit practicile altor state...
Expertul în energetică, Sergiu Ungureanu, nu este nici adeptul şi nici oponentul ideii incinerării. El a criticat caracterul ambiguu al legii şi consideră că autoritățile trebuie să analizeze mai amănunțit practicile altor state în ceea ce privește arderea deșeurilor.
„Noţiunile de incinerare şi coincinerare nu sunt foarte bine definite. Până la ce nivel noi trebuie să incinerăm? Nu aş pune, cum au sugerat colegii, cruce imediat pe toate tehnologiile de ardere a deșeurilor pentru obținerea energiei. Astăzi progresul tehnico-științific permite ca să avem niște tehnologii foarte curate, foarte bune. Dar toate aceste lucruri trebuie foarte bine stipulate în legea aceasta și în aceste modificări pe care vrem să le facem ca să nu primim la ieșire ceva foarte negativ.”
Expertul a mai menţionat că nu există claritate privind unde ar urma să fie amplasate staţiile de incinerare şi cum va fi exercitat controlul asupra acestora.
Un antreprenor care conduce mai multe companii ce operează în domeniul managementul deșeurilor a spus că în cazul celor 30 la sută din deşeuri care nu sunt reciclabile există doar două soluţii, depozitarea ecologică şi incinerarea:
„Cum reciclează eficient, financiar şi ecologic fără să contamineze apa un filtru de ulei? Nu poate fi reciclat. Cum reciclăm staţiile care tratează pielea cu clor, cu crom în Chişinău? Nu ai ce să le faci. Iar rezultatul pozitiv din 2010 prin proiectul NATO privind poluanţii organici persistenţi spun cum au fost gestionate. Au fost arse în comunitatea europeană. Sşadar soluţia cu incinerarea nu putem să o contestăm. Până la ora actuală ierarhia de gestionare a deşeurilor prezintă valorificarea termoenergetică ca o soluţie mult mai bună decât înhumarea.”
Printre promotorii ideii incinerării este şi Ina Coşeru, preşedinta Consiliului Naţional pentru Mediu. Ea spune că incinerarea este o soluţie pentru R. Moldova din moment ce alternativele nu sunt puse în aplicare. Experta a invocat exemplul Germaniei, unde actualmente 30 la sută din deşeuri sunt arse, celelalte fiind reciclate şi doar un procent mic pleacă la gunoişti.
În schimb Moldova duce la groapa de gunoi toate deşeurile, ceea ce dăunează mediului. Ina Coşeru spune că discuţiile sunt foarte tardive. Iar pentru că Ministerul Mediului a ajuns ţinta unor critici, experta a menţionat că orice strategie de mediu trebuie precedată de corectarea unei gafe a fostei guvernări, cea ce a comasa Ministerul Agriculturii cu cel de Mediu. De altfel premierul Maia Sandu a spus marţi, prezentându-şi bilanţul celor 100 de zile de guvernare, că separarea celor două ministere este una din prioritățile imediate ale executivului.
