Viața dublă de după gratii
Social 23 septembrie 2019, 15:34 | 2073

Au fost supusi la tortura fizica si psihologica in detentie, si-au pierdut sanatatea prin mizerie, le-au fost distruse familiile. Doar pentru a recunoaste fapte, pe care nu le-au comis. Este vorba despre cativa fosti detinuti, care au indurat zilele amare dupa gratii, dar continua sa lupte. Va avertizam ca unele declaratii si imagini ar putea sa va afecteze emotional.

Situația nu este mai bună nici la capitolul asistență medicală, ne-a povestit Savin. De o igienă elementară, nici vorbă.

Ulterior, Gheorghe Petic a fost transferat în penitenciarul numărul 13 din Chișinău. După pereții acestuia, condițiile sunt de groază, spune el. Gardienii au pornit asupra lui o adevărată campanie de distrugere psihologică.

Gheorghe Petic ne-a povestit că atunci când ajungi după gratii, îți este pus în față un adevărat test psihologic, la care de multe ori, nici cei mai puternici nu pot ține piept.

Doi ani de detenție și-au lăsat profund amprenta și în cazul omului de afaceri Constantin Manole.

Manole ne-a comunicat că a fost plasat intenționat într-o celulă, unde stăpâni erau de fapt... șobolanii.

Un alt detaliu relevant descris de omul de afaceri, este renumitul subsol din blocul numărul trei.

Manole povestește că în timp ce stătea la pușcărie, familia sa a avut de suferit. Fiul a fost bătut crunt, iar în urma leziunilor interne suferite a murit pe patul de spital.

Manole a scris tocmai 83 de cereri pentru a beneficia de o consiliere psihologică, însă niciuna nu a avut loc. Din ce motiv, nu cunoaște. De ultimii doi ani din viață își amintește cu groază și omul de afaceri Valentin Eșanu.

Gardienii erau perfizi, povestește omul de faceri...

Și familia lui a avut de suferit, cât el a stat după gratii. Mai greu ia fost soției, care mereu simțea prezența unor necunoscuți în preajmă...

Zile grele în penitenciar a avut și activistul civic Pavel Grigorciuc. Potrivit acestuia, cât de tare ai fi, odată ajuns acolo, mizeria și presiunea te îngenunchează.

Deși în codul de procedură penală este stipulat că fiecare deținut are dreptul la consiliere psihologică, în realitate situația este alta, spune el.

Practica artificială de a fi lipsiți de facilități ne-a fost confirmată și de Grigorciuc.

În schimb, ne-au permis să mergem pe teritoriul penitenciarului numărul 13. Doar că, numai pentru a face înregistrări video cu celulele în care în prezent nu sunt deținute persoane.

Anterior însă camera 120 arăta așa.

Accept am avut să discutăm și cu un psiholog din instituție despre importanța consilierii psihologice.

Potrivit acesteia, consiliați sunt și angajații penitenciarului, doar că numai la necesitate.

Specialistul psiholog a respins însă afirmațiile fosților deținuți, care s-ar fi adresat la psiholog, dar nu ar fi fost consiliați.

Potrivit experților în drepturile omului, Constituția și convențiile internaționale garantează anumite drepturi pentru persoanele deținute, cum ar fi dreptul de a nu fi supus torturii, dreptul de a fi ținut în condiții umane în detenție, dar și altele. Republica Moldova are probleme destul de grave la acest capitol.

Iar cel mai important, spune Vadim Vieru, este faptul că deși sunt deținuți și se presupune că au comis infracțiuni, asta nu exclude respectarea anumitor drepturi de către stat. Din contra. Statul este cel care trebuie să le garanteze aceste drepturi minime pentru existență deținuților.

Există prezumția nevinovăției și avem sute de cazuri în care persoanele au fost plasate în detenție câte 12-14 luni, iar ulterior instanța de judecată a constatat că nu sunt vinovate.

Dacă e să facem o paralelă cu țările europene și condițiile în care stau deținuții de acolo, ar merita să pomenim de închisoarea „Jermajesty” din Scoția.

Închisoarea are o capacitate de 700 de persoane, condiții moderne și atmosferă curată. Reprezintă locul ideal pentru cei condamnați ca să se poată reabilita. Un alt exemplu este închisoarea „Lob and justice center” din Austria.

Administrația închisorii austriece merge pe ideea că având o viață normală în detenție, le va fi mult mai ușor deținuților să se reintegreze în societate, după eliberare. În cazul Republicii Moldova însă, potrivit Ministerului Justiției, la CEDO, doar pe parcursul semestrului întâi al anului 2019, au fost înregistrate zece hotărâri de condamnare pentru condiții inumane de detenție. Potrivit Ministerului Justiției, pentru întreținerea instituțiilor penitenciare naționale, în anul curent, au fost alocate peste 200 de milioane de lei, dintre care 296,4 mii sunt pentru instruirea angajaților sistemului administrației penitenciare.

Totdată, de ani buni se vorbește despre construcția unui nou penitenciar la Bubuieci, doar că ridicarea clădirii acestuia este în întârziere cu peste 50 de luni. În anul 2011, Guvernul a inițiat negocieri cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei cu scopul finanțării proiectului de construcție a unui penitenciar cu statut de izolator de urmărire penală, care va substitui Penitenciarul nr. 13 - Chișinău. În decembrie 2013 a fost ratificat Acordul-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și BDCE pentru realizarea proiectului de construcție a penitenciarului. Valoarea împrumutului acordat este de 39,0 milioane de euro, fiind prevăzut și un grant oferit pentru finanțarea necesităților de asistență tehnică, acesta constituind 1 milion de euro, cât și contribuția Republicii Moldova cu suma de 4,5 milioane de euro. De asemenea, un teren de 44,6 hectare de lângă comuna Bubuieci a fost transmis Ministerului Justiției pentru construcția penitenciarului din Chișinău, considerându-se teren cu destinație specială. Proiectul noului penitenciar din Chișinău prevede o capacitate de 1536 deținuți, - 1176 bărbați și 140 femei.

Potrivit Ministerului Justiției, viitorul penitenciar va fi în conformitate cu Regulamentul european pentru penitenciare și va respecta recomandările instituțiilor internaționale. În noua închisoare vor fi săli de fitness, terenuri pentru sport, o bibliotecă, oficii de acordare a asistenței sociale și consultații psihologice, mai multe blocuri medicale și chiar săli de rugăciune. Când va fi materializat acest proiect și dacă el va funcționala conform cerințelor internaționale, rămâne o enigmă, deocamdată. 

Opinia ta contează. Comentează!
Din aceeaşi categorie