Aceste cazuri ridică spre dezbatere problema colaborării între organele de drept constituționale și reprezentanții organelor secesioniste care nu au nici un drept să examineze cauze și să aplice pedepse penale. Anterior Curtea a constatat această problemă în cauza Braga c. Moldovei și Federației Ruse, nr. 76957/01. Recent autoritățile constituționale au asistat la arestarea unui funcționar din regiunea transnistreană care la fel a fost transmis administrației secesioniste.

În cauza Negruță v. Moldova și Rusia, nr. 3445/13, reclamantul a fost reținut la 14 iunie 2011 în or. Rezina de către CCCEC, apoi a fost transmis așa numiților reprezentanți ai organelor de miliție din regiunea transnistreană într-un caz penal pornit de către aceștia. Reclamantul a fost pus sub acuzare și condamnat de către așa numitele organe de urmărire penală din regiune. Reclamantul a fost transferat în închisoarea nr. 1 din Hlinaia, unde a fost deținut în condiții inumane și degradante de detenție. Acesta a fost eliberat din locurile de detenție la 27.10.2014. Curtea a ajuns la concluzia că autoritățile moldovenești, care trebuiau să controleze situația la momentul arestării reclamantului, nu au împiedicat reținerea sa de către așa numitele autorități ale ”RMN”, care ulterior l-au condamnat și plasat în condiții inumane și degradante. Curtea a constatat violarea art. art. 3, 5 par. 1, 13 a Convenției de către ambele state – Republica Moldova și Federația Rusă. Totodată a constatat violarea art. 1 Protocol adițional la Convenție, ca urmare a ”confiscării” mijlocului de transport ce aparținea reclamantului de către așa numitele instanțe de judecată.

Curtea a dispus încasarea sumei de 15000 Euro în calitate de prejudicii morale, dintre care 5600 din contul Republicii Moldova și 9400 din contul Federației Ruse, precum și a sumelor pentru reprezentare în mărime de 1900 Euro, dintre care 700 Euro din contul Republicii Moldova și 1200 Euro din contul Federației Ruse.

În cauza Filin v. Moldova și Rusia, nr. 48841/11, reclamantul a fost reținut în apartamentul său din mun. Chișinău, unde locuia la 25.03.2009. Potrivit reclamantului reținerea a fost efectuată de către persoane care s-au prezentat de la Inspectoratul de poliție Ciocana, dar care nu au prezentat nici un document confirmativ în acest sens. Peste jumătate de oră de la reținere reclamantul a sunat soția și i-a comunicat că se află în arestul miliției din or. Dubăsari, controlat de administrația secesionistă. La 21.10.2009 reclamantul a fost condamnat de către ”judecătoria r. Dubăsari” la 8 ani privațiune de libertate, acesta a fost eliberat la 17.03.2015. Reclamantul la fel a fost deținut în închisoare din or. Hlinaia în condiții inumane și degradante. În cauza Filin, Curtea a apreciat că nu poate fi constatat cu certitudine faptul că reclamantul a fost arestat de către angajații poliției, însă este în afara oricărui dubiu că reclamantul a ajuns în arestul așa numitelor organe de miliție din regiune. Curtea a menționat că nu a primit nici un răspuns univoc de la Guvernul RM, cu privire la modalitatea prin care angajații miliției transnistrene au putut traversa mai multe posturi de control. Prin urmare, Curtea a constatat că Guvernul nu a depus suficient efort pentru a împiedica transferul reclamantului în locurile de detenție din regiune. Curtea a constatat violarea art. art. 3, 5 par. 1, 13 a Convenției de către ambele state – Republica Moldova și Federația Rusă.

Curtea a dispus încasarea sumei de 20000 Euro în calitate de prejudicii morale, dintre care 8000 din contul Republicii Moldova și 12000 din contul Federației Ruse, precum și a sumelor pentru reprezentare în mărime de 2000 Euro, dintre care 800 Euro din contul Republicii Moldova și 1200 Euro din contul Federației Ruse.

UNIMEDIA aminește că Rusia a fost codamnată la CtEDO pentru încălcarea mai multor drepturi convenționale, printre care și libertatea la educație, libertatea la viață privată și dreptul la libertate și securitate, privind cazul școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) obligă Rusia să plătească despăgubiri pentru daune morale, dar, și chletuielile de judecată suportate de 18 reclamanți. Astfel, statul rus trebuie să plătească câte 12 mii de euro cu titlu de daune morale pentru 3 dintre reclamanți, câte 6 mii de euro pentru 15 dintre ei și câte 5 mii de euro pentru fiecare dintre cei 18 reclamanți, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News