Conducerea întreprinderii Apă Canal spune că lucrările de modernizare a stației de epurare a apelor uzate din Chișinău durează mai mult decât se anticipa atunci când s-a luat un credit european în acest scop, iar mirosul neplăcut din capitală nu o să dispară în viitorul previzibil. La audieri în comisia parlamentară pentru mediu, care au vizat și poluarea râului Bâc, reprezentanții Apă Canal au spus că se gândesc la înlocuirea consorțiului european care modernizează stația de la Botanica, dar care întârzie cu lucrările.
Stația de epurare a apelor uzate din Chișinău a fost construită în urmă cu aproape șase decenii. Primele semne de „oboseală” a început să le dea acum 20 de ani, spun specialiștii, când numărul locuitorilor din Chișinău practic s-a dublat, față de numărul existentă la momentul punerii în funcțiune a stației, prin urmare, a crescut și volumul apelor reziduale preluate pentru prelucrare.
În ultimii cinci ani, cu până la 50 % s-a ridicat numărul bolilor de cancer în regiune. Este o problemă de care trebuie foarte conștient și responsabil să ne atârnăm
Consecințele nu s-au lăsat așteptate – apele deversare în râul Bâc nu sunt ecologizate la nivelul cuvenit, depășind cu mult limita poluării admisibile, iar situația poate avea consecințe grave pentru sănătatea populației din apropiere, spune președinta Comisiei parlamentare de mediu, Violeta Ivanov:
„Am fost personal acolo și oamenii se plângeau că din fântâni scot ape cu concentrația amoniacală ce depășește cu 500 de ori norma. Am luat statistica bolilor de cancer și chiar este îngrijorătoare. În ultimii cinci ani, cu până la 50 % s-a ridicat numărul bolilor de cancer în regiune. Este o problemă de care trebuie foarte conștient și responsabil să ne atârnăm”.
În 2015, autoritățile municipale au luat un împrumut de 62 de milioane de euro de la BERD și BEI pentru repararea a 200 de kilometri de apeduct cu o vechime de circa 50 de ani, inclusiv a peste 3000 de branșamente de la blocurile de locuințe, și modernizarea stației de epurare. Pentru ultima lucrare au fost prevăzute 24 de milioane de euro, iar stația de epurare din Chișinău urma să fie gata în iunie 2020. După cum evoluează lucrurile, data limită va fi depășită cu cel puțin un an, prin urmare nu există un răspuns cert la întrebarea „când Chișinăul va avea o stație de epurare modernă?” a lăsat să se înțeleagă inginerul responsabil de proiect, Daniel Enghert:
„Ținând cont de faptul că astăzi suntem în cadrul unei dezbateri publice, eu, în calitate de administrator al contractului, nu voi enumera toate motivele ce au dus la tergiversarea lucrărilor, or, acestea ar putea fi invocate de către antreprenor împotriva contractorului. (…) Din punctul meu de vedere, ar fi bine ca lucrările să fie duse la capăt cu implicarea tuturor părților, inclusiv a primăriei capitalei”.
Responsabilii de la Apă Canal spun că iau în calcul posibilitatea rezilierii contractului cu firmele europene care s-au angajat să modernizeze stația de epurare
Responsabilii de la Apă Canal spun că iau în calcul posibilitatea rezilierii contractului cu firmele europene care s-au angajat să modernizeze stația de epurare a apelor uzate. Acest scenariu, consideră inginerul Daniel Enghert nu este cel mai potrivit, or, încheierea unilaterală a contractului ar presupune tergiversarea și mai mult a lucrărilor de reparație, în plus, nu există siguranța că alte companii vor dori să ducă la bun sfârșit ceea ce nu au putut alții.
În ultimii ani, râul Bâc acumulează nu doar apele prelucrate necorespunzător de stația de epurare. Între timp, a crescut și numărul întreprinderilor care și-au construit sedii pe malul râului și care ignoră obligația legală de a folosi instalații ce ar curăța apa uzată pe care o varsă în sistemul de canalizare. Șeful departamentului asigurare și control al calității din cadrul întreprinderii municipale Apă-Canal, Arcadie Rusnac, spune că instituția are mâinile legate atunci când vrea să verifice agenții economici. Legislația îi obligă să anunțe din timp controlul, prin urmare, antreprenorii au suficient timp să ascundă gunoiul sub preș.
Agentul economic care obține deșeuri, el ce face cu dânsele? Le toacă, le fărâmițează, le azvârle toate în canalizare, vrem noi, nu vrem
„Agentul economic care obține deșeuri, el ce face cu dânsele? Le toacă, le fărâmițează, le azvârle toate în canalizare, vrem noi, nu vrem. Cine le va diversa în sistemul de canalizare când noi mergem să-l verificăm, să-l informăm, să-l așteptăm la căminul de control. Noi, până în 2015-2016 am avut niște contracte cu agenții economici care ne mai permiteau să intrăm pe teritoriu, să vedem dacă nu este conectat sistemul de apă potabilă cu apă tehnică, să nu ne dea apă tehnică în oraș, în sistemul centralizat, să otrăvim oamenii, puteam controla sistemul de canalizare sau procesul de producție. Acum nu mai putem face acest lucru”.
Chiar dacă președinta Comisiei de mediu, Violeta Ivanov, și-a propus să găsească o soluție pentru rezolvarea problemelor grave și urât mirositoare din capitală, discuția din parlament a părut mai degrabă ruptă din fabula „Racul, broasca și o știucă”. Pe de o parte, autoritățile municipale se apără dând vina pe legislația imperfectă, pe de altă parte, ecologiștii le reproșează că subiectele de mediu, ce au mai puțină priză la public, niciodată nu au fost cu adevărat prioritare pentru guvernanți.
