Parlamentul de la Chişinău a limitat astăzi rolul în numirea şefului procurorilor jucat de Consiliului Superior al Procurorilor şi l-a extins totodată pe cel al ministrului justiţiei. În timp ce majoritatea parlamentară crede că a făcut „primul pas spre o justiţie independentă”, democraţii, cei de controlul cărora noua majoritate spune că vrea să salveze prin noua lege procuratura, cred că majoritatea parlamentară nu vrea decât să controleze ea politic funcţia de procuror general.
Argumentele cu care democraţii, dar în egală măsură şi deputaţii partidului Şor au criticat noua lege sunt în special două. Mai întâi, ei spun că prin sporirea rolului Ministerului Justiţiei, guvernarea de fapt politizează şi mai mult funcţia, iar dacă nu ar fi fost aşa, ar fi consultat înainte de a adopta propunerea cu Comisia de la Veneţia. Aparent, un argument nelipsit de rost, chiar dacă juriştii spun că, de fapt, în această chestiune anume Comisia nu ar avea ce-i reproşa Chişinăului, pentru că altfel ar fi trebuit să se opună atunci când în anumite state din UE, cum e bunăoară România, se dădea undă verde Ministrului Justiţiei de a numi direct procurorul, nu doar comisia care să-l preselecteze ca în cazul moldovenesc.
Ministra Justiţiei, Olesea Stamate, ne-a spus astăzi că, spre deosebire de alte două proiecte trimise Comisiei pentru expertiză, acesta e mult mai urgent, pentru că orice amânare i-ar permite Consiliului Superior al Procurorilor, consiliu despre care guvernarea de la Chişinău crede că continuă să servească intereselor oligarhice, să aleagă el procurorul general. Într-un concurs declanşat de acest consiliu s-au înscris deja mai mulţi procurori, iar printre ei şi Igor Popa, cel lăsat în fruntea Procuraturii la plecare de vechiul procuror, Eduard Harunjen, şi căruia noii guvernanţi îi reproşează printre multe altele, că ar fi luat decizii contra tinerilor în aprilie 2009.
În faţa deputaţilor, Olesea Stamate a folosit termenul de „trei filtre” atunci când a apărat propunerea ca de preselecţia a doi candidaţi înaintaţi CSP, din care acest consiliu să aleagă unul şi să-l propună preşedintelui, să se ocupe o comisiei de experţi.
„Nu este vorba de politizare, or, fiecare cetăţean în această ţară ştie de ce avem nevoie de un filtru special la numirea procurorului. Deocamdată, CSP nu a demonstrat că poate să facă ordine în sistem de unul singur. Procurorii desemnaţi de acest CSP prin concurs noi am văzut ce pot să facă”, a spus Olesea Stamate.
„Să nu vă împiedicaţi în prea multe filtre”, i-a replicat democratul Igor Vremea.
„CSP, în proiectul dvs., nu i se rezervă altă funcţie decât cea a unui poştaş, care să mute dintr-o instanţă în alta o hârtie. Să numim lucrurile pe nume”, a adăugat Denis Ulanov, şeful grupului „Şor”.
O acuzaţie care a sunat la fel în dezbaterea de astăzi e cea că legea ar încălca Constituţia în punctul în care, urmare a modificărilor operate în ea de vechea guvernare odată cu adoptarea celei mai recente reforme a procuraturii, îi atribuie anume Consiliului Procurorilor rolul determinant în propunerea candidaturii pentru şeful procuraturii. Aşa că democraţii s-au declarat hotărâţi să meargă la Curte, în timp ce cei mai mulţi analişti anticipează că un astfel de potenţial demers poate da peste cap legea doar dacă s-ar admite că socialiştii vor juca la două capete.
„Această lege este una anticonstituţională. Ştiţi foarte bine că ea nu vine decât să reducă independenţa procuraturii, să subordonaţi această instituţie aşa cum nu a fost niciodată. Mutaţi filtrul la Ministerul Justiţiei”, a declarat în şedinţa în plen Vladimir Cebotari, democratul despre care zilele acestea a circulat zvonul, neadeverit însă, că ar putea fi următorul deputat căruia procurorul să-i ceară anularea imunităţii în faţa Parlamentului.
Cei care au rămas totuşi astăzi fără imunitate, la solicitarea procurorului interimar, sunt doi deputaţi din grupul Şor, Marina Tauber şi Reghina Apostolova, numele cărora apar ambele în investigaţia Kroll despre furtul bancar.
„Au ajuns la putere şi aruncă praf în ochi. E o răzbunare politică. Noi nu ne temem”, a declarat Denis Ulanov despre cererea procurorului înainte de a părăsi, împreună cu fracţiunea sa, şedinţa Parlamentului în semn de protest.
