Șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a fost la Moscova, prima în calitatea sa de ministru de externe al guvernului Maiei Sandu. La Moscova tocmai ce a fost sâmbătă și președintele Moldovei Igor Dodon și a avut o întrevedere cu Vladimir Putin. Nicu Popescu avea pe agendă convorbiri cu omologul lui Serghei Lavrov, cu politicieni ai Dumei și ai Consiliului Federației și cu reprezentanți ai societății civile. Popescu a spus că ultimii câțiva ani „nu au fost ușori pentru relațiile moldo-ruse” și a afirmat că vede vizita sa la Moscova drept începutul unui efort comun pentru normalizarea relațiilor bilaterale. Șeful diplomației moldovene a reiterat, pe de altă parte, că prezența militară rusească în raioanele din stânga Nistrului încalcă neutralitatea R. Moldova.
De trei ani un ministru moldovean de externe nu a fost în vizită la Moscova. Ultimul care a încercat să facă figurație diplomatică a fost Andrei Galbur, în 2016, iar şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov nu a fost în Moldova din 2011. Prin urmare, unii califică drept o performanță vizita lui Nicu Popescu, altora li se pare că e dovada capitulării forțate de președintele socialist.
Judecând după lista temelor de discuție, prezentată la final în fața presei, Nicu Popescu a vorbit cu omologul său rus Lavrov despre normalizarea relaţiilor bilaterale, care în ultima vreme practic nici nu au existat decât pe linia prezidențială.
Presa din Rusia relatează că încercarea de a dezgheța relațiile are loc după ce cu eforturile Rusiei, SUA şi UE s-a reuşit debarcarea guvernării oligarhului Vlad Plahotniuc, şi instaurarea guvernării PSRM – blocul ACUM, proces în care Rusia ar fi jucat un rol crucial.
Ministrul de externe Nicu Popescu a mers la Moscova pentru a pregăti o foarte probabilă vizită a prim-ministrei Maia Sandu, fiind însoţit de consilierul Maiei Sandu pentru politică externă, Vladislav Kulminski.
La conferinţa de presă Nicu Popescu a fost solicitat de un jurnalist rus să comenteze diferențele de viziuni din interiorul guvernării de la Chișinău asupra integrării europene a R. Moldova și alinierii la NATO. Ministrul Popescu a spus cu fermitate că prioritatea Republicii Moldova este îndeplinirea acordului de Asociere cu UE, care nu contravine comerţului liber cu CSI, şi îndeplinirea planului individual de cooperare cu NATO pe care Chișinăul l-a semnat cu mulți ani în urmă.
Prioritatea Republicii Moldova este îndeplinirea acordului de Asociere cu UE...
Subiectul transnistrean pare să fi fost unul prioritar în discuţiile celor doi miniştri de externe. Nicu Popescu a reiterat necesitatea evacuării trupelor ruseşti din stânga Nistrului. Pe de altă parte, Serghei Lavrov nu a ratat ocazia să sublinieze că trupele ruseşti şi pacificatorii ruşi și-au onorat sarcina de a garanta securitatea în regiune:
„În Transnistria cu eforturile militarilor noştri vărsarea de sânge 25 de ani în urmă a încetat. De atunci nici o împușcătură nu s-a auzit.”
Lavrov a intervenit cu acest accent în contextul explicațiilor pe marginea promisiunii lansate recent de ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu de a se proceda la casarea muniţiilor de la depozitul de la Colbasna. Lavrov a subliniat că toate activitățile vor fi desfășurate în conformitate cu standardele de securitate ale Federației Ruse și cu utilizarea echipamentelor rusești.
„Suntem convinși şi viața arată că asta este o parte indispensabilă a eforturilor pe care le depunem pentru a reglementa problema transnistreană, în cadrul unei Republici Moldova integre, neutre și cu un statut special pentru Transnistria”, a precizat Lavrov.
Nicu Popescu a salutat intenția Moscovei de a soluționa problema stocului de muniții periculoase pentru populația locală, dar și pentru regiunea întreagă. Ministrul a spus că e de la sine înțeles că nimeni nu e în drept să se opună, din moment ce munițiile și armamentul aparțin Federaţiei Ruse.
Această afirmaţie a ministrului de externe este criticată de politologul Dionis Cenuşă, care consideră că dreptul de proprietate asupra armamentului nu anulează principiul de suveranitate al ţării, pe teritoriul căreia se afla armamentul străin. Iată ce spune expertul despre încercarea de a dezgheţa relaţiilor bilaterale moldo-ruse:
„E mai degrabă o uniformizare a relaţiilor Chişinăului cu Rusia. De ce spun uniformizare? Pentru că, până acum, de la sfârşitul lui 2016 şi până în 2019 am avut o politică externă foarte activă a președinției care acum se extinde peste celelalte instituţii având în vedere că există şi un interes din partea blocului ACUM probabil de a exclude acei factori destabilizatori din politica externă care consumă energie şi resurse pentru a le pune la punct. Deci, e un fel de normalizare plus uniformizare a relaţiilor cu Federaţia Rusă”.
Fosta guvernare democrată a avut o relație conflictuală cu Rusia. Situația s-a înrăutățit mai cu seamă după expulzarea mai multor diplomați ruși, declararea persona non-grata a vicepremierului rus Dmitri Rogozin şi interdicții de a intra în ţară aplicate unor jurnaliști, artiști sau analiști politici din Rusia. Răspunsul Kremlinului nu s-a lăsat mult aşteptat. Membrii fostului guvern aveau practic interdicţie de a intra în Rusia, iar mai recent tribunale de la Moscova au deschis câteva dosare penale pe numele fostului coordonator al coaliție de guvernare Vlad Plahotniuc. De altfel, în conferința de presă Serghei Lavrov a sugerat că așteaptă de la noua guvernare să nu admită ceea ce a numit „discriminarea” mediilor de informare de limbă rusă în R. Moldova și „măsurile restrictive” împotriva unor cetățeni ruși.
