„Astăzi pentru Republica Moldova este o zi istorică. Eu vreau să spun că mă mândresc că această de legislatură în această componență. Așa situații nu au mai fost în țară. Dați dovadă de maturitate politică! Haideți să nu ajungem la destabilizare”, a declarat Dodon după învestirea Guvernului.

„Va fi o misiună dificilă, dar sunt sigură că vom reuși să readucem încrederea oamenilor în Republica Moldova. Haideți să fim calmi și să împreună să lucrăm pentru binele acestei societăți”, a spus și Maia Sandu la data de 8 iunie.

Ședința legislativă a avut loc pe întuneric. Potrivit deputatei Maria Ciobanu, secretarul Parlamentului a spus că nu are voie să comunice deputaților de unde se aprinde lumina, pentru că riscă să fie concediat.

În ziua de 8 iunie, cât și o săptămână după învestirea Guvernului Sandu, o bună parte a societății și mai cu seamă angajați ai instituțiilor de stat, au trăit în incertitudine. Motivul au fost o serie de hotărâri emise de Curtea Constituțională, care a declarat că mandatul Parlamentului contituit în urma alegerilor din 24 februarie a expirat la data de 7 iunie 2019. Ulterior, CC a declarat neconstituționale decretele de numire a Zinaidei Greceanîi în funcția de președintă a Parlamentului și învestirea a unui nou Guvern, în frunte cu Maia Sandu.

Ulterior, CC l-a suspendat din funcția de președinte pe Igor Dodon și l-a numit pe Pavel Filip președinte interimar. Filip a dizolvat Parlamentul și a numit alegeri parlamentare anicipate pentru data de 6 septembrie curent. Vlad Plahotniuc a declarat atunci că acțiunile lui Igor Dodon, a PSRM și a blocului ACUM au fost „o tentativă de lovitură de stat”.

Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Printr-un comunicat, Federica Mogherini a declarat că UE recunoaște noul Guvern de la Chișinău, în frunte cu Maia Sandu.

Cu declarații în susținerea Guvernului Sandu au ieșit țări ca Franța Germania, Marea Britanie, Polonia, Suedia, SUA, România, Federația Rusă.

Primarii din republică și președinții de raioane însă s-au împărțit în două tabere, fiecare susținând unul din cele două Guverne de la Chișinău. Mai multe declarații au fost semnate de aceștia și făcute publice.

Între timp, constituirea noii guvernări este marcată de proteste organizate de Partidul Democrat. Duminica, 9 iunie, PD a organizat un protest de amploare, în frunte cu liderii partidului, Vlad Plahotniuc, Pavel Filip, Andrian Candu. Protestele au fost marcate de o serie de incidente care au revoltat opinia publică.

Susținători PD, alături de liderii partidului, au aruncat cinci curcani legați de picioare peste gardul Președinției. Păsările au fost lăsate în soare timp de câteva ore, iar ulterior au fost duse la grădina zoologică de câțiva angajați ai Președinției.

Mai mulți jurnaliști care reflectau protestele din capitală au raportat că au fost agresați de forțele de ordine, de paza liderilor democrați și de angajați ai Serviciului Protecție și Pază de Stat.

Concomitent cu protestele, zeci de oameni s-au instalat în corturi în fața unor instituții ale statului, cum ar fi CC, Procuratura Generală, Minsterul Afacerilor Interne și Guvernul. Manifestanții au rămas timp de câteva zile în fața instituțiilor, însă nu își vociferau nemulțumirile și nu spuneau exact pentru ce protestează. Ulterior, într-o emisiune televizată, Andrian Candu a precizat că acei oameni „apără țara de pericole din exterior”.

Abia la 14 iunie curent, Guvernul Filip își anunță demisia. De la tribuna Guvernului, Pavel Filip declara: „Fac apel la următorul guvern să nu să se lanseze în vendete față de acești oameni care nu au vrut să ia vreo tabără sau alta. Criza constituțională rămâne în continuare fără soluții. Toți actorii politici vor trebui să ia o decizie față de asta. Vom munci pentru Moldova, doar că din altă poziții. Îi doresc succes următorului prim-ministru”.

---