Noi detalii în cazul exploziei produse pe 8 august curent, pe poligonul Flotei Maritime Militare a Federației Ruse din Nionoksa, regiunea Arhanghelsk, au fost făcute publice de serviciul de limba rusă al Radio Europa Liberă – Radio Svoboda.
Potrivit investigațiilor realizate, din surse deschise, de jurnaliștii Serghei Dobrînin și Mark Krutov, pontoanele blocate în golful Dvina, drept urmare a exploziei de pe poligonul marinei militare ruse, continuă să emane un nivel crescut de radiații, iar accesul în zonă este absolut liber: nu e nevoie de niciun permis special pentru a ajunge în Nionoksa, localitate de tip închis, unde se află unitatea militară care administrează poligonul. Potrivit martorilor, paza care a fost stabilită inițial în jurul pontoanelor a fugit, lăsând în urmă sa lăzi cu provizii, pentru că Rosatom și Ministerul Apărării nu au reușit să ajungă la un numitor comun privind plata suplimentară achitată gardienilor „pentru muncă dăunătoare” și să le pună la dispoziție echipament special. La rândul lor, localnicii cer și ei compensații pentru daunele cauzate de emisiile radioactive și cer ca testele rachetelor de croazieră cu propulsie nucleară, Burevestnik, să fie transferate înapoi în arhipelagul Novaia Zemlea, acolo unde s-au desfășurat și anterior. Noi fotografii cu imagini ale pontoanelor, publicate în premieră la rezoluție maximă, permit examinarea detaliată a tuturor echipamentelor de pe pontoane. Aspectul și natura avarierilor vin să susțină versiunea conform căreia explozia s-a produs sub apă, în timpul încercării de a ridica la suprafață un reactor nuclear compact.
În dimineața zilei de 2 septembrie, agenția de știri Belomorkanal a publicat un videoclip, filmat pe 31 august, cu imagini ale celor două pontoane rămase blocate, în urma exploziei de la poligonul marinei ruse, în Golful Dvina, în apropierea localității Nionoksa. Persoanele din imagini filmează momentul în care este măsurat nivelul de radiații în apropierea pontoanelor, iar fondul de radiații depășește semnificativ cotele admise. Serviciul de limba rusă al Radio Europa Liberă a publicat în premieră fotografii ale acestor pontoane realizate la rezoluție înaltă. Pe unul dintre acestea poate fi observată o macara, un generator diesel și, cel mai important, un mic container de culoare galbenă folosit la transportarea deșeurilor radioactive periculoase.
În combinație cu datele publicate pe 26 august de agenția de meteorologie din Rusia, care anunţa că izotopii radioactivi detectați în zonă ar fi cauzat doar creşterea de scurtă durată a nivelului de radiații, imaginile de care dispunem ne permit să ne concentrăm în cele din urmă pe versiunea accidentului unui reactor nuclear de mici dimensiuni.
„Explozia ar fi fost cauzată de particularitățile compoziției apei din Marea Albă…”
Prezența unei macarale pe unul dintre pontoane confirmă și versiunea prezentată într-o investigație anterioară a Radio Svoboda, potrivit căreia, explozia de la Nionoksa s-a produs în timpul încercării de a ridica la suprafață o rachetă testată anterior. Din câte se pare, containerul galben avea menirea de a prelua combustibilul nuclear ce provenea de pe racheta ridicată din adâncuri, operațiune care nu a reușit însă până la urmă. Explozia, care i-a împiedicat pe participanții la operațiune să facă acest lucru și care a provocat moartea a cel puțin șapte dintre ei, ar fi fost cauzată, potrivit unor versiuni, de particularitățile compoziției apei din Marea Albă, care este mult mai puțin sărată la suprafață decât la adâncime, spre deosebire de Marea Barents, unde a fost testat până acum Burevestnik, racheta de croazieră cu propulsie nucleară despre care anunța anterior Vladimir Putin. Deocamdată, însă, din lipsa altor informații, această versiune sau oricare alta rămân a fi doar niște supoziții.
Pe 31 august, la Nionoksa, a fost organizată o adunare la care a fost chemat să stea de vorbă cu sătenii un ecolog din Severodvinsk, activistul civic Alexei Klimov. El a spus că, pe 30 august, s-a plimbat pe jos - din satul Solza, situat la marginea orașului Severodvinsk, până la Nionoksa - făcând măsurători ale nivelului de radiații. Potrivit lui Klimov, atât pe coastă, cât în pădurile din regiune, nivelul radioactivității de nu a depășit nivelul normal, variind între 9 și 14 micro Roentgeni pe oră. Klimov i-a îndemnat pe localnici să nu le fie frică să culeagă ciuperci sau fructe - nici în pădure, nici pe parcelele lor de pământ. în schimb, i-a sfătuit să amâne pescuitul (potrivit relatărilor anterioare ale Radio Svoboda, anume pescarii au fost cei care au asistat nemijlocit la explozia de pe poligonul militar).
În aceeași zi, pe 31 august, un jurnalistul de la Severodvinsk, Nikolai Karneevici, împreună cu un grup de localnici, au reușit să se apropie de o distanță record, de aproximativ 150 de metri, de pontoanele blocate în largul coastelor după explozia din 8 august. Rezultatele testelor efectuate aici au fost însă total diferite: 70-154 micro Roentgeni pe oră, față de nivelul normal de radioactivitate de 20 micro Roentgeni.
În imaginile filmate la întâlnirea dintre Klimov și localnicii din Nionoksa se vede că mulți dintre săteni sunt indignați de lipsa unor informații clare despre cele întâmplate la aproape o lună de la incident. Karneevici, care a fost prezent la întâlnire, își descrie impresiile despre cele văzute în sat în felul următor:
„Tăcerea alarmantă - așa poate fi descrisă starea generală a sătenilor. După tipul de reacție la cele întâmplate, sătenii pot fi împărțiți în câteva grupuri. În primul rând, un grup destul de mare de pensionari, care, încă din vremurile URSS, au fost „dresați” de Ministerul Apărării, cum anume trebuie să acționeze în cazul desfășurării unor teste pe poligon. Oamenii sunt obișnuiți cu faptul că sunt rugați adesea să-și părăsească locuințele, să plece de acasă pentru o perioadă mai lungă sau să meargă să petreacă ceva timp în pădure, așa încât nu îi înspăimântă nici acest incident cu radiațiile.
O altă parte a sătenilor pare să fi renunțat să mai reacționeze în vreun fel, convinși că, așa sau altfel, testele vor continua atât timp cât statul și Ministerul Apărării au nevoie de acestea.
Un alt grup de localnici sunt însă foarte revoltați: cer să fie informați despre cele întâmplate; vor să fie demarate investigațiile de rigoare, iar rezultatele acestora să fie făcute publice; cer compensații bănești pentru cei care vor continua să locuiască în Nionoksa, precum și pentru cei care au decis să plece din localitate.
În pofida acestui fapt, până și această, cea mai hotărâtă, categorie de localnici preferă să aibă o atitudine de așteptare, așa de parcă ar aștepta să vină cineva care să-i întrebe cât să le plătească, când să plătească și așa mai departe. Oamenii așteaptă și nu sunt pregătiți să acționeze de sine stătător, poate, pentru că le este frică că ulterior vor trebui să „plătească” deja ei pentru asta. Astfel de precedente există deja: un localnic, care a măsurat nivelul de radiație lângă pontoane la circa o săptămână după explozie, constatând că e vorba de 750 de micro Roentgeni, s-a trezit cu niște „oaspeți” la poartă, care l-au pus să semneze un angajament de confidențialitate, imediat după ce acesta a încercat să publice pe Internet o fotografie cu datele respective”.
Potrivit lui Nikolai Karneevici, care îi citează pe localnicii din Nionoksa, unul dintre pontoane a fost aruncat pe mal la o zi după accidentul din 8 august, iar cea de-a doua platformă (cu urme de avariere care erau vizibile chiar și în fotografiile anterioare publicate de Radio Svoboda) a fost adusă la țărm cu ajutorul a două remorchere, după aproximativ cinci zile. Anume după această operațiune, localnicii s-au grăbit să măsoare nivelul radiațiilor în zonă. În consecință, Rosatom (Agenția Federală a Energiei Atomice din Rusia) a pus pază în jurul pontoanelor, constând „fie din militari locali, fie din propria sa pază”. Cu toate acestea, după cum relatează jurnalistul, paznicii au fugit, pur și simplu, de acolo. Localnicii au descoperit acest lucru atunci când au revenit la pontoane și au văzut lucrurile și proviziile abandonate ale gardienilor.
„Seamănă mult cu un atac de panică. Se spune că cei din pază au cerut să li se plătească despăgubiri și să li se ofere echipament special de protecție. Se pare însă că nici Rosatom, nici Ministerul Apărării nu le-au putut oferi cele cerute și ei au plecat, pur i simplu”, scrie Karneevici.
Radio Svoboda nu a reușit să găsească, în sursele deschise, dovezi conform cărora zona în care se află acum pontoanele a fost păzită o anumită perioadă. Totuși, pe unul din forumurile online ale pescarilor locali există un mesaj precum că cel puțin zona din Golful Dvina din apropierea loculului unde s-a produs explozia a fost închisă pentru bărci și ambarcațiunile de pescuit încă din 10 august.
Nionoksa este o localitate de tip închis, unde regulile de acces sunt destul de severe. După cum rezultă dintr-o serie de mesaje publicate, începând cu 2018, în grupul „Nionoksa - în Inima Mea” din rețeaua de socializare VKontakte, în unitatea militară aflată în legătură cu poligonul militar sunt admiși doar cei care au fost incluși în lista oaspeților, în baza unei cereri făcute cu o lună mai devreme - dacă nu ai reușit să te înscrii în lista respectivă în timp util, va trebui să mai aștepți o lună, până la următoarea „fereastră”. În ciuda acestui fapt, din câte se pare, doritorii pot ajunge fără probleme atât în Nionoksa, cât și nemijlocit lângă țărmul cu pontoane. Așa a procedat, de exemplu, și Karneevici, care nu a avut la îndemână vreun permis de acces.
„În mod oficial, ai nevoie de un permis de acces, dacă folosești transportul public sau privat. La modul neoficial însă, oricine poate intra în zona respectivă, care se află suficient de departe de civilizație, astfel încât să nu ajungă tocmai oricine într-un asemenea loc”, spune Karneevici.
Potrivit unei alte surse citate de Radio Svoboda, sursă care a dorit să-și păstreze anonimitatea, să ajungi de la Severodvinsk la Nionoksa se putea și până acum, mergând de-a lungul țărmului, nu trebuia decât să ocolești fâșia de coastă aflată în imediata vecinătate cu unitatea militară.
Korneevici susține că: „Așa sau altfel, te poți apropia liber de pontoane. Să presupunem că, de frică, nimeni nu va îndrăzni să urce chiar pe pontoane. În schimb, la o distanță de numai 150 de metri, nu departe de locul unde râul Verkhovka se revarsă în Marea Albă, direct pe plajă zac bucăți de cablu, frânghii și fragmente de echipament de protecție de culoare albă. Toate acestea emană un nivel destul de serios de radiații, așa că vă puteți imagina ce nivel de radiații trebuie să fie nemijlocit pe pontoane.”
În această fotografie se poate vedea un costum special de protecție, aruncat pe mal.
Dacă privim cu atenție linia albastră de pe costum, putem constata că asemenea fășii sunt prezente, de exemplu, pe salopetele pentru protecție chimică, care se găsesc pe piața rusă. Dacă e să credem ce se spune în fișa de însoțire a unui asemenea echipament, salopeta în cauză are menirea să ofere, inclusiv, „protecție împotriva particulelor radioactive”.
Versiuni privind cauzele incidentului care circulă printre locuitorii Nionoksa sunt destule. Cel mai adesea se vorbește totuși despre ridicarea la suprafață a unei rachete scufundate anterior. După apariția în presă a mai multor materiale la această temă, este foarte posibil ca aceste versiuni să fie doar o consecință a acestor publicații. Unele dintre versiuni sună cât se poate de exotic, deși până și Radio Svoboda le acceptase în ancheta sa anterioară, ca variante posibile. De exemplu, unul dintre locuitori i-a spus lui Nikolai Karneevici că aceasta nu este prima încercare de a ridica racheta Burevestnik de la fundul mării. Potrivit acestui bărbat, după o lansare nereușită, în iarna anului 2017-2018, racheta „a căzut pe gheață și a zăcut acolo până nu s-a scufundat, odată cu încălzirea vremii.”
Posibil, testarea rachetei a avut loc și mai devreme, iar în octombrie s-a încercat doar recuperarea acesteia
După cum stabiliseră în cadrul anchetei lor jurnaliștii de la serviciul rusesc al Radio Europei Libere, o navă a Rosatom destinată colectării deșeurilor radioactive a fost observată în apropiere de poligonul militar de la Nionoksa la sfârșitul lunii octombrie 2018, nava în cauză fiind văzută ulterior și în timpul evenimentelor din august curent. Posibil, testarea rachetei a avut loc și mai devreme, iar în octombrie s-a încercat doar scoaterea la suprafață a acesteia, însă, din anumite motive, operațiunea în cauză a fost amânată pentru la o dată ulterioară.
Cel puțin cu una dintre constatări sunt de acord mai toți sătenii din Nionoksa. După cum se poate vedea și în imaginile filmate în tipul adunării timpul adunării sătești, toți localnicii sunt de acord cu faptul că a fost testată o rachetă cu o componentă nucleară și cer ca astfel de teste să fie transferate înapoi în arhipelagul Novaia Zemlea, unde s-au desfășurat și anterior.
Datorită accesului liber la pontoane, Nikolai Karneevici nu numai că a filmat mai multe imagini în apropiere de ele, dar a făcut și o serie de fotografii de înaltă calitate, pe care a acceptat să le ofere pentru publicare pentru site-urile Europei Libere. În baza acestor imagini, jurnaliștii de la Svoboda au reușit să stabilească noi detalii despre cele întâmplate pe 8 august, dar și să obțină dovezi privind ipoteza anterioară precum că explozia s-ar fi produs în timpul încercării de a scoate un anume obiect din mare.
Cioc, cioc, cine locuiește în casă?
Pe una din fotografii cu imaginea apropiată a unui ponton avariat se poate lesne vedea tot echipamentul de pe acesta. Primul lucru ce sare în ochi este brațul macaralei distruse, prăbușit peste un container albastru.
Concluzii:
Echipamentul prezent pe pontoanele avariate, care poate fi observat în pozele pe care radio Svoboda le-a analizat minuțios în articolul său, este similar cu cel folosit, de regulă, pentru demontare și la conservarea combustibilului utilizat de reactoarele nucleare. În plus, macaraua din imagini poate fi folosită nu numai pentru diverse manevre cu reactorul, dar și pentru ridicarea, de exemplu, a unei rachete din adâncuri. Faptul desfășurării unor lucrări subacvatice este confirmat și de prezența pe unul din pontoane a scărilor, destinate, cel mai probabil, scafandrilor.
Natura pagubelor care pot fi observate pe noile fotografii, dar și pe cele mai vechi, vin în sprijinul versiunii precum că explozia produsă nu a avut loc pe platformă, ci sub apă sau direct la suprafața ei. Acest lucru poate fi dedus și din imaginile anterioare, unde pontonul deteriorat se afla departe de mal, în larg, iar partea sa posterioară pare să fi fost inundată în urma deteriorării unor secțiuni ale plutelor. Despre același lucru vorbesc și urmele lăsate pe partea posterioară a platformei deteriorate, dar și petele negre de pe partea sa laterală (probabil, rezultate în urma exploziei). Pagubele principale de pe punte par să fi fost cauzate de căderea macaralei, în timp ce pe containerul cu generatorul diesel nu există semne evidente ale vreunui incendiu.
Noi considerăm că aceste noi fotografii pe care am reușit să le obținem din surse deschise sunt un argument în plus în favoarea versiunii conform căreia accidentul a avut loc în timpul unei încercări nereușite de a scoate la suprafață un dispozitiv de luptă cu propulsie nucleară. Poate fi vorba atât de o rachetă de croazieră Burevestnik, cât un nou sistem de arme submarine Poseidon.
Valentin Gibalov, expert independent în tehnologii nucleare, a menționat, într-un comentariu oferit serviciului de limbă rusă al Europei Libere, că rezultatele probelor de aer prelevate de Roshidromet denotă o activitate a radionuclizilor similară cu cea care are loc în urma unei reacții în lanț într-un reactor. Expertul subliniază că, totuși, compoziția „fragmentelor” în acest caz nu este completă. Printre experți, nu există deocamdată o singură versiune a modului în care putea să se producă o astfel de reacție subită în lanț.
Principala ipoteză: în timpul ridicării dispozitivului nuclear, din reactor a căzut tija de protecție menită să împiedice pornirea reactorului până la încheierea primei etape.
Ipoteza alternativă: lansarea reactorului ar fi putut avea loc drept urmare a schimbării mediului, din apă în aer sau din apă sărată din adâncurile golfului la cea apă dulce, din straturile superioare. Valentin Gibalov observă însă anumite neconcordanțe în fiecare dintre aceste versiuni.
Radio Svoboda a cerut opinia reprezentanților organizației neguvernamentale franceze CRIIRAD, care se ocupă de probleme privind siguranța radiațiilor, rugându-i să comenteze imaginile video filmate de Belomorkanal pe plaja din apropierea pontoanelor. Experții au subliniat că, judecând după datele dosimetrului, plaja este nesigură și trebuie neapărat supusă procedurilor de dezactivare:
„Autoritățile trebuie să îndepărteze platformele radioactive și rămășițele lor, să măsoare nivelul de radioactivitate al apei, nisipului, florei și faunei. Înainte ca acest lucru să se întâmple, nu trebuie să mergeți niciodată pe coastă fără un dozimetru și îmbrăcăminte de protecție, la fel cum nu trebuie să atingeți resturile echipamentelor și instalațiilor aruncate pe mal, fără să aveți, cel puțin, mănuși de protecție. O atenție deosebită trebuie acordată pericolului de inhalare a substanțelor radioactive, inclusiv a plutoniului. Nu trebuie să uităm că radionuclidele din pontoane sunt ușor transportate de vânt”, spune directorul de cercetare CRIIRAD, Bruno Chareyron.
P.S.
Radio Svoboda aduce mulțumiri bloggerului Eugene Maximov (@PararamTadam) și utilizatorului Twitter @ain92ru pentru ajutorul acordat în pregătirea acestui articol.