Modificările la Legea deșeurilor au fost votate la 15 august curent de către deputați, în două lecturi.

ONG-urile semnatare ale declarației scriu că „astăzi, toată Europa incinerează și coincinerează deșeurile menajere solide nereciclabile care, fiind compresate sub formă de balot RDF (refuse derived fuel), reprezintă o sursă de energie în țările europene. Astfel, ambalajele din plastic contaminate cu produse alimentare, ambalajele de desfacere (pungi, caserole, cutii, etc.) care există în Republica Moldova în cantități uriașe și care zilnic traversează frontiera Republicii Moldova ca și material ce împachetează diverse mărfuri și, la scurt timp, devin deșeuri, pot fi coincinerate în calitate de combustibil alternativ și nu depozitate sau îngropate în sol”.

„Conform datelor statistice, doar în mun. Chișinău anual se generează circa 350 kg/per capita de deșeuri municipale. Cota deșeurilor din ambalare constituie circa 50 kg, dintre care 40% reprezintă hârtie și carton, 20% - sticla și 20% - mase plastice, 15% - lemn, și 5 % - metal. Mai mult, circa 15-20 % din ambalaje (hârtie și carton, mase plastice) sunt contaminate cu produse alimentare (lactate, ulei, etc.) și nu mai pot fi supuse reciclării, fiind posibilă doar recuperarea valorii calorice”, scriu ONG-urile.

Violeta Ivanov susține că „în timpul incinerării deșeurilor se emit furanii și dioxinele – care fac parte din substanțe supertoxice, cancerigene, mutagene, imuno-distructive”.

„Ținem să explicăm și ce sunt dioxinele, astfel încât modificarea legislativă să fie interpretată corect. Dioxinele sunt produșii secundari ai diferitor procese industriale care apar în procesul de ardere, unde sunt implicate clorul și carbonul, la o temperatura de 300C, iar la o temperatură de peste 900C dioxinele sunt distruse. Dioxinele se generează, în special, în procesele metalurgice, arderea deschisă a deșeurilor municipale, inclusiv a maselor plastice. Este cunoscut faptul că incineratoarele de tip vechi (funcționau în anii 1960-1980) nu aveau filtre pentru reținerea poluanților, iar regimul de temperatură era de 600-800C. În consecință, acestea au fost închise.

Astăzi, emisiile generate în procesul de ardere pot fi ușor captate în instalații moderne de coincinerare, dotate cu filtre de carbon pentru reținerea dioxinelor și, prin urmare, nu ajung în aer. Echipamentul de captare monitorizează în regim non-stop emisiile produse în urma arderii, și, dacă în instalațiile de coincinerare nu se aduc deșeuri care sunt interzise pentru ardere, atunci instalațiile moderne captează toate emisiile nocive.

Dacă dna Ivanov, specialist în rețele de apeduct și canalizare, s-ar preocupa de calitatea apelor de suprafață și de sănătatea oamenilor, atunci ar dedica cei 30 de ani de experiență promovării construcției stațiilor de epurare a apelor uzate, stații care sunt la număr peste 190, dar nu funcționează niciuna DEJA DE 30 DE ANI, provocând consecințe grave asupra sănătății populației, inclusiv prin deversarea de substanțe cancerigene în apă. Astăzi, toate apele uzate neepurate ajung în mediul natural, poluând grav fluviul Nistru și râul Prut – sursa de apă potabilă pentru locuitorii mun. Chișinău și a altor localități. Mai mult, produsele crescute cu apa din râurile poluate cum ar fi produse lactate și produse agricole vegetale reprezintă un risc major asupra sănătății oamenilor. Suntem siguri că populația ar vrea să cunoască, în primul rând, statistici de îmbolnăvire în acest domeniu, și că rezultatele ar fi înfiorătoare.

Ivanov mai declarase că, Comisia nu a organizat consultări publice privind subiectul, ci dezbateri la care a participat „un grup îngust de parlamentari”.

Pe de altă parte, în declarația ONG-urilor se scrie că au avut loc, de fapt, audirie publice la subiect și că „membrii societății civile au fost invitați la ședință și au susținut inițiativa de permitere a coincinerării deșeurilor”.

„În concluzie, considerăm inoportuna reîntoarcerea Legii Deșeurilor pentru consultări suplimentare, deoarece ele deja au avut loc.

Totodată, cerem demisia dnei Violeta Ivanov din funcția de președinte al Comisiei mediu și dezvoltare regională a Parlamentului RM, deoarece aceasta nu vine cu soluții constructive în rezolvarea problemei deșeurilor, dar blochează în continuare inițiativele ministerului, inclusiv pe cea de a interzice importul azbestului”, se mai scrie în declarație.

Violeta Ivanov a venit cu o reacție la declarația ONG-urile și susține că proiectul de lege a fost votat „pe furiș, în pripă, în două lecturi cu încălcări grave ale procedurii în cadrul unei sesiuni extraordinare a Parlamentului. Iar așa-zisul raport al Comisiei de profil a fost aprobat fără participarea președintelui și membrilor comsiei. Astfel, pentru a avea posibilitatea să discutăm și să analizăm minuțios și argumentat o problemă foarte importantă cum este deșeurile care necesită a fi soluționată, sunt deschisă pentru colaborare și vă invit la dezbateri publice care le va organiza Comisia mediu și dezvoltare regională în septembrie”.

Declarația completă a celor 31 de ONG-uri.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News