„S-a început cu ceva nobil, pe 10 ha de pământ să fie construit o arenă sportivă. Guvernul, printr-o Hotărâre de guvern a decis ca nu 10 ha, dar 69 ha de pâmânt să fie atribuite, le trece din teren agricol, în teren de constucție, face un fel de tander, găsește o companie din Turcia, care să construiască această arenă.

Guvernul ia 10 milioane de euro, transferă banii companiei din Turcia pentru a începe construcția, care trebuie finalizată până la mijlocul lunii octombrie, după care Guvernul preia activul și s-ar părea că totul e frumos. Dar, Companiei din Turcia îi sunt gajate și 10 ha de pâmânt și tot acest complex, și încă 59 ha de pământ pe care nu este nimic. Mai mult decât atât, compania turcă are drept de cesionare a acestui gaj. RM trebuie să plătească în fiecare an, multe milioane de euro companiei.

Ca noi să fim în stare să facem plățile necesare, acest complex trebuie să fie în stare să producă 9 milioane de euro pe an, ceea ce înseamnă 180 de milioane de lei: împărțim la 12 luni - 15 milioane de lei pe lună și, împărțind la 30 de zile - 500 de mii de lei pe zi și, dacă e biletul e de 100 de lei, e nevoie de 5000 de vizitatori pe zi. Știți vreun loc unde în fiecare zi, pe 10 ha de pământ, să vină, cinci mii de oameni”, întreabă Brînzan.

Dânsul spune că Republica Moldova nu va fi în stare să efectueze aceste plăți.

„Atunci partea turcă preia gajul, acele 59 de hectare și le distribuie părților terțe fără să ne întrebe. Aici apare toată schema. S-au dus 59 ha”, mai spune ministrul.

„Personal îl voi duce acest dosar de 18 pagini documentate procurorului general interimar. Ideea e frumoasă, dar unde găsim 5 mii de oameni care să meargă 365 de zile pe an la arenă, pentru a plăti bilete? Noi am investit 10 milioane de euro plus 69 de hectare de pâmânt”, a mai declarat Vadim Brînzan.

Ministrul afirmă că acum trebuie renegociat contractul cu această companie turcă, pentru a nu rămâne în pierdere.

„Vicedirectorul companiei mi-a spus că acest proiect de menire socio-culturală nu va fi în stare să întoarcă aceste datorii”, conchide Brînzan.

---