„Necesitatea anulării sistemului electoral mixt survine în contextul în care acesta a fost adoptat contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia, dar şi a partenerilor de dezvoltare ale Republicii Moldova - Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii”, argumentează autorii proiectului de lege.
Democratul Sergiu Sîrbu a propus mai multe amendamente, printre care interzicerea votării în diasporă doar în baza buletinului de identitate și micșorarea pragului de intrare a partidelor în Parlament. Nici un amendament propus de Sîrbu nu a întrunit numărul necesar de voturi.
Modificările legislative mai vizează îmbunătățirea sistemului electoral proporțional, care a existat până în 2017, legat de modul de votare în diasporă, transparentizarea finanțării partidelor și a campaniilor electorale, stabilirea unor proceduri clare și transparente la întocmirea listelor de candidați.
Au fost excluse certificatele de integritate, fiind înlocuite cu declarațiile de propria răspundere privind inexistența restricțiilor legale/judecătorești de a candida sau ocupa funcții publice, inexistența actelor de constatare rămase definitive referitoare la regimul declarării averilor și intereselor personale, la stările de incompatibilitate.
A fost reintrodusă norma care interzice agitația electorală în ziua alegerilor și în ziua precedentă. Respectiva prevedere nu se referă la informațiile care au fost deja plasate în internet sau pe afișele expuse anterior.
Au fost excluse din legislație și interdicțiile referitoare la modul de votare în diasporă. Cetățenii moldoveni de peste hotare vor putea vota în baza pașaportului, buletinului de identitate și livretului de militar în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și referendumului republican. Totodată, pașaportul cetățeanului Republicii Moldova a cărui termen de valabilitate a expirat va putea fi întrebuințat pentru exercitarea dreptului de vot.
Parlamentul a modificat și pragul minim de reprezentare, constituind 5% pentru un partid, 7% - pentru un bloc electoral, 2% - pentru un candidat independent.
Cu referire la finanțarea campaniilor electorale, deputații au aprobat ca plafoanele donațiilor în contul ”Fond electoral” pentru o campanie electorală să constituie 6 salarii medii lunare pe economie în cazul persoanelor fizice și 12 salarii medii din partea persoanelor juridice. În cazul cetățenilor Republicii Moldova care au obținut venituri în afara țării, acest plafon nu va depăși 3 salarii medii lunare pe economie. O persoană fizică va putea face donații în numerar în sumă de până la 3 salarii medii pe economie stabilite pe anul respectiv, iar donațiile care vor depăși această limită se vor face exclusiv prin operațiuni bancare.
Totodată, listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale vor fi întocmite respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe, minimum câte trei la fiecare la fiecare zece locuri.
Amintim că Proiectul cu privire la adoptarea sistemului electoral mixt a fost votat la 20 iulie 2017 de către 74 de deputați, deși Comisia de la Veneția a adoptat un aviz critic față de proiectele privind votul mixt și uninominal. Sistemul uninominal a fost propus de fracțiunea Partidului Democrat, iar sistemul mixt, de către socialiști. Proiectul prevedea ca 51 de deputați să fie aleși în baza circumscripțiilor electorale uninominale, iar 50 de deputați - în baza listelor de partid.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!