Iată argumentele analistului.

1. Asociațiile de Business încă din 2006 prin intermediul Agendei Naționale de Business promovează idea ”Pachetului social” ca instrument de bază în atragerea și fidelizară față de companie a forței de muncă. Sub pachet social se are în vedre oferirea de către patroni angajaților săi a: 1) asigurări facultative de sănătate, 2) asigurări facultative de pensii, 3) tichete de masă, suplimentar la salariul. Iar statul nu impozitează aceste pachete sociale.

2. Tichetele de masă reprezintă un element important în acest concept de ”Pachet social”.

3. IDIS Viitorul cu implicarea experților străini și locali împreună cu asociațiile de Business a organizat dezbateri pe marginea proiectul de lege privind tichetele de masă. La dezbateri au fost prezenți și autorii legii. Legea a fost criticată, sau adus mai multe propuneri de îmbunătățire a ei, dar concluzia a fost că trebuie susținută. Autorii legii la acea vreme au promis că vor ține cont de propunerile parvenite la dezbaterile publice și multe propuneri au și intrat în legea actuală.

4. Statul în prezent oferă peste 100 de facilități fiscale și vamale, mai mult de jumătate din ele sunt oferite de peste 20 de ani. Nimeni nu cunoaște care sunt aceste facilități, lista beneficiarilor, impactul și rezultatul economic al acestor facilități. Cea ce cunoaștem este că în acest an costurile bugetare de la toate aceste facilități va depăși suma de 23 miliarde lei.

5. Cine a evaluat aceste facilități și de ce sa decis să se înceapă cu tichetele de masă, care afectează cel mai vulnerabil segment al populației și înrăutățește și mai mult mediul economic din țară?

6. Argument că anularea tichetelor de masă se face datorită pierderilor enorme în bugetul de stat nu rezistă nici la o critică.

7. Evident că orice facilitate fiscală are un cost. În cazul tichetelor de masă costul anual se ridică la 150 milioane lei. Acesta este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru faptul că agenții economici au un instrument atractiv de stimulare a angajaților, iar angajații au un supliment alimentar important la salariu. 8. Nimănui nu-i trece prin cap să anuleze pensiile, deoarece bugetul public național are pierderi de 21 miliarde lei, doar în acest an.

9. Întrebați agenții economici cât de greu este în prezent să găsești un lucrător. Cât de greu este să-l menții la lucru. Toți pleacă pe un cap. Ce poate face statul? Simplu: să ajute agenții economici prin anumite instrumente fiscale să mențină forța de muncă. Tichetele de masă sunt unul din aceste instrumente.

10. O recomandare: Astfel de modificări majore care au un impact asupra mediului de afaceri nu pot fi promovate fără consultări largi cu mediul de afaceri. - Impozitarea tichetelor de masă înseamnă anulare lor, iar jonglările cu cuvinte nu face bine imaginii Ministerului Finanțelor”.

UNIMEDIA amintește că Ministerul Finanțelor vine cu niște modificări la legea bugetului pentru anul 2019. Ieri, 24 iunie, Ministerul Finanțelor a venit cu precizări, în care au declarat că nu vor anula tichetele de masă, iar acest proiect va cădea sub ajustări legislative, ceea ce presupune schimbarea tratamentului fiscal aplicat tichetelor de masă, acestea fiind supuse impozitării în regim general.

Menționăm că pe 23 iulie, ministra Finanțelor, Natalia Gavriliță, a venit cu mai multe propuneri și modificări la bugetul de stat.

Reprezentanți ai PD, printre care Andrian Candu și Vladimir Cebotari, au spus că măsurile fiscale luate de Ministerul Finanțelor ar fi în detrimentul cetățenilor.

PD a criticat în special decizia de revenirea la cota de 20% TVA pentru industria hotelelor, restaurantelor și cafenelelor.

Natalia Gavriliță și-a argumentat decizia privind modificările la bugetul de stat, anunțate ieri și care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2020. „Fosta guvernare a adoptat în grabă, manipulator și în mod iresponsabil o lege a salarizării care nu a fost planificată adecvat. Care ne costă cu peste un miliard de lei mai mult decât planificat”, scrie ministra Finanțelor.

---