Parlamentul a ales doi judecători ai Curții Constituționale. Cine sunt aceștia

Anticoruptie.md
25/07/2019

Nicolae Eșanu, secretar de stat la Ministerul Justiției, și Vladimir Grosu, ex-ministru al Justiției în Guvernul Gaburici, au fost selectați miercuri pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională din partea Parlamentului. La concursul organizat de Legislativ și-au depus dosarele 23 de candidați, la etapa interviului fiind admiși doar 16 dintre aceștia. 

Vladimir Grosu este în prezent conferențiar universitar, avocat, și exercită interimatul funcției de șef al Departamentului de Drept Penal al Facultății de Drept din cadrul USM. În 2015 Grosu a ocupat funcția de ministru al Justiției. Într-o anchetă din martie 2015 a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă, se arată că Vladimir Grosu a ajuns la şefia Ministerului Justiției şi datorită PCRM-ului.

„În 2006, în perioada de guvernare a PCRM, Vladimir Grosu a fost numit agent guvernamental, reprezentantul Guvernului R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). De numele acestuia se leagă multe dosare controversate, pierdute la CtEDO de R. Moldova. De exemplu, în 2004, Partidul Popular Creştin Democrat s-a adresat la CtEDO după ce autorităţile locale şi mai apoi instanţele de judecată le-au interzis să protesteze, pe motiv că, la protest, urmau a fi lansate chemări la război, la agresiune, ură etnică şi violenţă publică.

Instanţa şi-a motivat decizia prin faptul că, în cadrul protestelor, urmau a fi răspândite sloganuri precum: „Jos regimul totalitar al lui Voronin!” şi „Jos regimul de ocupaţie al lui Putin!”. La CtEDO, Guvernul, reprezentat de Vladimir Grosu, a susţinut că organizarea demonstraţiei în faţa clădirii Guvernului ar fi putut provoca tensiuni între electoratul majoritar al PCRM şi electoratul minoritar al PPCD, degenerând în acţiuni de violenţă.

Guvernul a mai susţinut că interesul electoratului majoritar, care a votat pentru PCRM, prevala faţă de cel al electoratului minoritar, care a votat partidul reclamant. În plus, limitând libertatea de întrunire a reclamantului, autorităţile au luat în considerare interesul R. Moldova de a menţine relaţii bilaterale bune cu Federaţia Rusă, se spune în hotărârea CtEDO.

Ulterior, Grosu a susţinut la CtEDO că Andrei Taraburcă nu a fost maltratat la 7 aprilie 2009. Curtea însă a precizat că Guvernul nu a oferit o explicaţie acceptabilă a originii leziunilor reclamantului suferite în timp ce se afla în detenţie şi a obligat Guvernul să-i ofere tânărului 15 mii de euro, mai scriau jurnaliștii.

Nicolae Eșanu a fost până în prezent secretar de stat la Ministerul Justiției, anterior fiind viceministru în cadrul acestei instituții. A mai deținut această funcție și în perioada 2004–2009, în timpul guvernării Partidului Comuniștilor. 

Amintim că vacanța funcțiilor de judecători ai Curții Constituționale a survenit după demisia in corpore, la 26 iunie curent, a vechii componențe a Curții. S-a întâmplat în urma verdictului dur al Comisiei de la Veneția, care a calificat drept „fără precedent” deciziile Curții din 7-9 iunie. Comisia a constatat că Guvernul Sandu a fost învestit legal, iar termenul în care Parlamentul urma să își aleagă organele de conducere și să formeze Guvernul a expirat la 10 iunie, și nu la 7 iunie, așa cum constatase CC de la Chișinău. 

Comisia de la Veneția a concluzionat că hotârârile Curții Constituționale privind termenul limită de formare a guvernului, dar și cele de suspendare temporară a președintelui și numire a primului-ministru ca președinte interimar au fost anticonstituționale. Șeful Curții Constituționale, Mihai Poalelungi, a demisionat din funcția de judecător și președinte al Curții la 20 iunie, la cinci zile după ce Curtea și-a anulat deciziile din 7-9 iunie. 

Anticoruptie.md
25/07/2019




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii