În cadrul Congresului, Valeriu Munteanu a ținut un discurs prin care a accentuat prioritățile noului partid:

„Ne-am adunat aici pentru că aşa nu se mai poate. Ne-am săturat de minciună şi hoţie. Şi de lipsa oricărei speranţe pentru viitor. Şi suntem siguri că dacă vom continua să stăm deoparte, să întoarcem capul, toate acestea vor continua încă o generaţie, vor strica şi vieţile copiilor noştri. 28 de ani au trecut de la proclamarea independenţei şi salvarea nu se vede de nicăeri. E deja prea mult. Ce să mai aşteptăm, ce să se mai întâmple dacă vom continua pe acest drum greşit? Ştiţi cum se spune, că definiţia perfecta a nebuniei este să repeţi acelaşi lucru sperând de fiecare data să iasă un rezultat diferit.

Aşa şi cu Republica Moldova. Ne-a bucurat că s-a proclamat independenţa în 1991, deşi am înţeles puţin mai târziu că de fapt s-a declarat independenţa faţă de Ţara Mamă România, cu scopul împiedicării Unirii, nu şi faţă de Rusia, sub a cărei influenţă multiplă – politică, economică, culturală, ne aflăm şi în prezent.

Din 1991 şi până în prezent s-a încercat experimental statalismului moldovenesc cu diferite forme şi măşti. Cu agrarienii, cu Snegur, cu Lucinschi, cu Voronin, cu Coaliţia pro-europeană, cu oligarhul Plahotniuc şi iată în prezent cu alianţa PSRM-ACUM, zisă şi Alianţa Kozak, după naşul său, vicepremierul rus Dmitrii Kozak, alianţă care în fond are aceeaşi ideologie ca şi celelalte regimuri politice de dinaintea sa. Adică statalist-moldovenistă.

Rezultatul oricărui regim care a urmat la putere a fost acelaşi de fiecare data: faliment economic, jaf organizat din avuţia publică şi privată, fărădelege şi lipsa drepturilor, sărăcie şi lipsa oricărei speranţe. De 28 ani se întâmplă asta, nu de 28 de luni. Aceasta este definiţia nebuniei. De câte ori să mai repetăm acest experiment până să pricepem că suntem pe o cale greșită?

De fapt chiar dacă am vrea să mai repetăm în continuare experimentul nereuşit al statalismului moldovenesc, nu ştiu cât se va mai putea, pentru că resursele sunt limitate, şi după 28 de ani iată că am ajuns la fundul sacului. Nu se poate fura la infinit.

De ani de zile Republica Moldova este un stat asistat de către partenerii săi, în special România şi Uniunea Europeană. Republica Moldova nu se poate susţine din propriile sale venituri. Este ca un asistat social, un bolnav sau un infirm, care primeşte un ajutor de la stat pentru că nu poate trăi singur pe propriile picioare. O treime din populaţie a plecat din republică. Aşa cum astăzi sunt multe sate pustiite, unde nu au mai rămas decât cimitirele, aşa se poate pustii şi toată Republica Moldova.

Noi nu avem resurse, în afară de resursa umană, adică oamenii noştri buni şi muncitori, dar iată că şi aceasta se împuţinează pe zi ce trece. Ne mândrim cu agricultura noastră, dar acesta este un mit, o propaganda menită să ascundă sărăcia şi subdezvoltarea. În economia republicii agricultura are o pondere de 12,2% din Produsul Intern Brut. Spre comparaţie, agricultura are o pondere de numai 4,2% din PIB-ul României şi de 3,4% în Estonia sau 2,1% în Italia. Asemenea pondere mare a agriculturii în PIB ca Republica Moldova au ţări subdezvoltate, ca Guatemala, cu 13,5% din PIB sau Uzbekistan, cu 18,5% din PIB. Industria este în mare parte agro-alimentară, bazată pe prelucrarea roadei din agricultură, deci are şi aceasta o valoare adăugată redusă.

Şi apropo de agricultură. Fermierul roman primeşte subvenţie agricolă de la UE în fiecare an câte 200 euro la hectar. Fermierul nostru din Republica Moldova nu primeşte aceşti bani.

Resurse naturale nu avem, nici gaze, nici petrol, nici carbune, de fapt nici apă nu prea avem. Investitori nu vor veni. Republica Moldova prezintă un risc ridicat de ţară. Este în afara umbrelei de securitate a NATO şi o investiţie străină nu ar fi protejată de nimeni. Republica Moldova este în afara jurisdicţiei europene şi justiţia noastră s-a transformat în unealta infractorilor. Cine să investească în paradisul raiderilor şi unde justiţia în loc să facă dreptate investitorilor s-a transformat în spălătoria de bani a mafiei ruse?

Pe lângă toate acestea investitorii nu vor veni pentru că Republica Moldova nu este o piaţă. Am rămas prea puţini, poate 3 milioane de oameni. Nicio multinatională nu se simte obligată să deschidă o filială într-o piaţă cu mai puţin de 10 milioane consumatori. Iar la noi, cererea de bunuri şi servicii, chiar şi aşa redusă cum este, nu este solvabilă, adică oamenii nu pot cumpăra ceea ce doresc, pentru că au venituri mici. La proclamarea independenţei, Republica Moldova avea un nivel de dezvoltare economică apropiat de al României. Acum însă, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al Republicii Moldova este de 4-5 ori mai mic decât cel din România.

În România salariul mediu net este de 3020 lei româneşti, adică 639 euro. În Republica Moldova salariul mediu net este de 4066 lei moldoveneşti, adică 208 euro. Pensia medie în România este de 1339 lei, adică 283 euro, în timp ce pensia medie în Republica Moldova este de 1709 lei moldoveneşti, adică 87 euro. Şi cu cât trece timpul, probema se agravează, pentru că tinerii care ar trebui să contribuie la fondul de pensii pleacă în străinătate, în timp ce pensionarii rămân, şi nu mai are cine să contribuie la fondul de pensii.

Cu alte cuvinte avem pensii şi salarii de peste 3 ori mai mici decât în România. Am câteva întrebări pentru actualii conducători ai republicii, din aşa zisa “înţelegere temporară”, PSRM-ACUM. În fiecare an zeci de mii de tineri fie termină liceul sau facultatea, fie chiar dacă nu au studii împlinesc vârsta pentru a intra pe piaţa muncii. Ce soluţii minunate au guvernanţii pentru a crea în fiecare an zeci de mii de locuri de muncă necesare pentru aceşti tineri, astfel încât dânşii să nu mai fie nevoiţi să emigreze în străinătate în căutarea unui loc de muncă?

Ce soluţii au dânşii pentru a mări de cel puţi 3 ori nivelul salariilor şi pensiilor din republică? Vă spun eu că nu au nicio soluţie, pentru că Republica Moldova este un proiect epuizat.

Dodon mi-ar răspunde că totul se rezolvă dacă ne-am întoarce în braţele Rusiei, deşi Rusia până acum nu ne-a ajutat cu nimic, doar ne-a jefuit, ca orice putere colonială care exploatează o colonie.

Cei de la ACUM, Maia Sandu şi Andrei Năstase ar răspunde că ne vom integra în Europa şi atunci se vor rezolva toate de la sine. Iluzia pro-europenilor este la fel de mare ca minciuna lui Dodon. Este imoral să fie mințiți milioane de oameni cu integrarea europeană. Republica Moldova nu are trecută în tratatul său de asociere cu Uniunea Europeană posibilitatea aderării la UE, aşa cum au această clauză în tratatele de aderare statele din Balcani, singurele cu şanse cel puţin teoretice de aderare. Aşadar, Republica Moldova nu va primi invitaţie de aderare şi nu va deschide negocierea capitolelor de aderare, cum a făcut Serbia. Ca să nu mai spun că şi acest proces de negocieri durează. România a fost invitată să adere la UE în decembrie 1999 şi a aderat la 1 ianuarie 2007.

Pe declarații pro-europeni nu-i doare gura să promită. Mai ţineţi minte în Campania electorală din 2014, când Vladimir Filat se jura că dacă votăm stejarul atunci dânsul va depune cerere de aderare la UE şi în 2020 Republica Moldova va deveni membru cu drepturi depline a Uniunii Europene? Unde este astăzi Republica Moldova și unde este astăzi Vladimir Filat?

Numai că au trecut 28 de ani de la începerea experimentului Republica Moldova şi ne-am săturat de promisiuni. Nu vrem să îmbătrânim aşteptând îndeplinirea promisiunilor fantasmagorice.

Nu mai vreau să-i întreb pe Maia Sandu şi Andrei Năstase cum ne vor duce dânşii numaidecât în raiul European în condiţiile în care Dodon deţine, preşedinţia republicii, spicherul Parlamentului, structurile de forţă şi împarte cu ACUM Guvernul şi majoritatea parlamentară, pentru că mi-ar fi ruşine de ruşinea dânşilor, indiferent ce răspuns mi-ar da.

Eu nu mai am timp şi răbdare. Şi am 4 fete care vor creşte. Unde se vor duce ele, unde vor lucra, ce carieră profesională vor avea? Eu nu le cresc anume ca să le trimit în străinătate când se fac mari şi să le mai văd doar pe skype. Şi aş vrea să am un nepot pe care să-l cheme Ion sau Gheorghe, ca pe tatăl meu. Nu ştiu dacă mi-ar plăcea să fiu bunelul lui Kevin sau Giancarlo.

Se spune că Unirea cu România este o fantezie şi că nu se va întâmpla niciodată. În schimb, aceiaşi “realişti” ne spun cu seriozitate şi convingere că aderarea la UE se va întâmpla negreşit. Serios? Ce este mai credibil, că se va întâmpla mai degrabă: Unirea cu Ţara Mamă România, care depinde doar de noi şi de fraţii de peste Prut, ori aderarea la Uniunea Europeană, unde nici nu ne-a invitat nimeni şi unde Bruxeles-ul şi majoritatea celor 28 de state membre se opun aderării Republicii Moldova? Cine sunt nebunii şi cine sunt realiştii? Unioniştii sau cei cu minciuna aderării?

De fapt discursul “integrării europene” este un mit, o poveste, care face parte din arsenalul propagandei statalist-moldoveniste. Este raţiunea de a fi a statului experimental Republica Moldova. Ni se spune că nu avem nevoie să ne unim cu România pentru că oricum Republica Moldova va adera la UE mai devreme sau mai târziu, iar unionismul nu face decât să afecteze grav aşa-zisul “parcurs european” al republicii.

În Republica Moldova nu s-a mai făcut nimic în ultimii 28 de ani. Infrastructura este foarte proastă. În primul rând drumurile şi căile ferate, dar şi comunicaţiile, şcolile, clădirile de patrimoniu şi aşa mai departe. Bugetul republicii pur şi simplu nu are bani pentru a repara şi a dezvolta toate acestea. România primeşte de la UE fonduri structurale de 40 miliarde euro. Dacă ne-am uni cu România la paritatea de 1 la 6 după numărul populaţiei, atunci suma de 6,6 miliarde euro ar fi intrat în infrastructura din Republica Moldova. Dar o Românie Mare ar fi primit mai mulţi bani de la UE, pentru că la socoteală s-ar fi adăugat şi populaţia Republicii Moldova, aşa că am fi avut aproape 8 miliarde euro care ar fi contribuit la dezvoltarea satelor şi oraşelor noastre, iar investiţiile ar fi fost realizate în cea mai mare parte de firmele noastre, locale, care ar fi oferit la rândul lor locuri de muncă bine plătite băştinaşilor.

Vă spun cu toată răspunderea. Existenţa experimentului Republica Moldova, împiedicarea Unirii cu România, sunt în interesul doar al unor mari puteri, în primul rând Rusia, iar în interiorul republicii este în interesul fie al unor indivizi plătiţi de la Moscova, cum sunt Igor Dodon şi cei din partidul său, fie în interesul altor indivizi din partide politice, ONG-uri, mass-media, care se tem că în cazul Unirii şi-ar pierde funcţiile, privilegiile, statutul social ori sursele de finanţare. Însă Unirea este în interesul imensei majorităţi a cetăţenilor, fie români fie rusofoni, fără deosebire.

Reunirea nu este nici de stânga nici de dreapta. Odată realizată, ea va conferi, în mod egal, avantaje și electoratului „de dreapta” și electoratului „de stânga” din republică.

Reunirea se adresează tuturor și este pentru fiecare în parte. Aparent paradoxal, dar cei care vor beneficia cel mai mult în urma Reunirii sunt tocmai cei care astăzi constituie electoratul așa zis „de stânga” din republică.

Noi trebuie să ne adresăm, deopotrivă, prin discursuri specifice, ambelor tipuri de electorate, respectiv tuturor cetățenilor R. Moldova, indiferent de limba vorbită sau orientarea politică.

Uniunea Europeană este un spaţiu al libertăţii, securităţii şi prosperităţii şi ar fi fost ideal ca Republica Moldova să facă parte din UE. Numai că aceasta nu se poate. Republica Moldova nu are în Tratatul de Asociere cu UE o clauză privind posibilitatea aderării la UE, aşa cum au statele din Balcanii de Vest. De asemenea, majoritatea statelor membre nu sprijină o eventuală aderare a Republicii Moldova la UE. Singura cale de intrare a Basarabiei în acest spaţiu este cea firească, anume Unirea cu mama sa România.

V-am spus că indiferent de denumire, de la Snegur la Voronin şi Coaliţia Pro-Europeană, acelaşi regim politic a fost la putere în Republica Moldova, anume statalismul moldovenesc. Această ideologie este îmbrăţişată şi de alianţa PSRM-ACUM, sub o nouă înfăţişare, cea a “moldovenismului civic” şi a “renunţării la geopolitică”.

Această ideologie comună a PSRM şi ACUM este deosebit de dăunătoare şi antinaţională iar USB o va combate cu toată energia şi cu toată hotărârea.

Ce vrea să spună acest “moldovenism civic”? Vă explic eu în două vorbe. Timp de 200 de ani ruşii şi sovieticii au încercat să distrugă identitatea românească a locuitorilor Basarabiei şi să o înlocuiască cu o identitate artificală şi opusă celei româneşti, numită identitate “moldovenească”. Pentru că nu s-a putut înlocui identitatea etnică a basarabenilor s-a hotărât atunci ca aceştia să nu mai aibă nicio identitate etnică, ci una “civică”, de cetăţean al Repubicii Moldova.

Niciun om serios nu crede că rusofonii din Republica Moldova, fie ei ruşi, găgăuzi ori bulgari, vor renunţa la identitatea lor etnică pentru a deveni “moldoveni civici”. Teoria se adresează în realitate doar grupului etnic majoritar. Moldoveni pot să fie orice doresc dânşii, numai români nu, pentru a nu mai visa la Unirea cu Ţara Mamă România.

“Moldovenismul civic” este bun şi pentru a justifica alianţa împotriva naturii, sau cel puţin aparent împotriva naturii dintre PSRM şi ACUM. Adică nu mai suntem nici români nici ruşi, ci doar moldoveni civici, uniţi în lupta împotriva corupţiei şi pentru dezoligarhizare.

“Moldovenismul civic” este bun să justifice o altă ticăloşie, anume transnistrizarea şi federalizarea Republicii Moldova, sub pretextul soluţionării conflictului din regiunea transnistreană, sub pretextul oferirii unui statut special regiunii transnistrene. Statutul special este acelaşi lucru cu federalizarea, dar termenul de federalizare nu mai este folosit pentru că moldovenii îl urăsc.

Cine poate să îşi imagineze că ruşii ar accepta altă soluţie pentru aşa-zisa rezolvare a conflictului transnistrean decât prin rămânerea trupelor de ocupaţie pe Nistru şi intrarea separatiştilor de la Tiraspol în structurile de putere de la Chişinău?

Ministrul de Externe Nicu Popescu ne spune acum, în ton cu Dodon şi cu separatiştii de la Tiraspol că războiul de pe Nistru, agresiunea armatei a 14-a ruse ar fi fost un război civil, pe motiv că şi cei din Transnistria ar fi fost “de-ai noştri”, adică moldoveni din punct de vedere civic. Criminalul de stat Igor Smirnov, născut în Kamciatka, pe malurile Pacificului şi venit în RSS Moldovenească abia în 1987 nu este “de-al nostru”.

O altă ideologie subversivă şi antinaţională a actualei puteri este aceea a “renunţării la geopolitică”. ACUM şi PSRM ne spun în cor acest lucru.

Chipurile să renunţăm la geopolitică şi să ne apucăm de lupta cu corupţia şi oligarhia, de parcă nu am putea să le facem deopotrivă. Renunţarea la geopolitică este o scuză pentru justificarea actualei alianţe nefreşti de guvernare şi este o scuză pentru viitoare cedări pe toate planurile în faţa pretenţiilor imperial ale Federaţiei Ruse.

Cum adică să renunţăm la geopolitică? Să renunţăm la alegerea dintre Est şi Vest, dintre UE şi CSI? Dintre România şi Federaţia Rusă? Să renunţăm la valori? Ce ne aduce asta? Sunt siguri Maia Sandu, Andrei Năstase şi Dodon că vor creşte pensile şi salariile prin renunţarea la geopolitică?

Punem Occidentul şi Rusia pe picior de egalitate? Sunt acestea egale din punct de vedere al libertăţii, securităţii, prosperităţii, democraţiei şi respectării drepturilor omului?

Ce glumă proastă este aceasta, pentru aşa ceva ACUM a primit voturile cetăţenilor cu opţiuni pro-europene şi unioniste?

Dacă ei ne îndeamnă să renunţăm la geopolitică şi ne spun că Occidentul şi Rusia sunt totuna, atunci de ce mai aburesc poporul despre valori europene, democraţie, integrare europeană şi alte asemenea vorbe? Să-şi dea jos măştile europene şi civice şi să ne arate adevăratele lor feţe moldovenist-stataliste!

Renunţarea la geopolitică înseamnă că au pus batista pe ţambalul integrării europene, că Occidentul se termină la Prut şi noi rămânem în zona cenuşie post-sovietică? Basarabenii nu vor accepta niciodată aşa ceva. Noi nu vom accepta așa ceva.

Eu cred că Basarabia face parte integrantă din Occident din punct de vedere etnic, cultural, lingvistic, al valorilor majorităţii populaţiei. Eu, Valeriu Munteanu, nu mă supun guvernanţilor. Eu fac geopolitică şi lucrez la Unirea Basarabiei cu România, la întoarcerea basarabenilor în marea familie europeană de unde au fost smulşi, fără milă în 1940.

Discursul despre renunţarea la geopolitică ascunde şi scopuri mai pământeşti, de exemplu justificarea alianţei împotriva naturii dintre ACUM şi PSRM. Dodon merge până la a spune că în sfârşit, nu vom mai avea alegeri geopolitice la Chişinău. Chiar aşa? Ce ascunde asta? Vor să împartă după algoritm şi Primăria Chişinău după cum au împărţit şi funcţiile de pretor din Capitală? Aşa ceva nu se va întâmpla. Uniunea Salvaţi Basarabia nu va accepta asta.

Şi cum va fi Campania electorală din Chişinău fără geopolitică, nu cumva Dodon ar vrea să vorbim doar despre floricele şi borduri?

Chişinăul nu poate să se dezvolte fără finanţări de la instituţiile europene cum ar fi BEI sau BERD. Aceasta este geopolitică. Când am candidat la alegerile pentru Primăria Chişinău am avut ca punct principal rezilierea contractului banditesc al lui Ilan Şor la Aeroportul Internaţional Chişinău şi intrarea aeroportului în adminstrarea Primăriei Chişinău, aşa cum este în toate marile oraşe europene. Şi aceasta este geopolitică. ACUM spune că s-a luptat cu oligarhii, printre care şi Ilan Şor, dar guvernul Maia Sandu s-a format pe 8 iunie 2019, Ilan Şor a părăsit ilegal Republica Moldova, dar nimeni nu suflă un cuvânt despre Aeroport. A apărut ştirea că Ilan Şor vrea să vândă aeroportul cu 200 milioane dolari unui grup rus de afaceri şi nimeni nu este indignat că Şor vrea să vândă lucrul statului, la fel ca pe vremea odioasei guvernări oligarhice a fugarului Vladimir Plahotniuc.

Un alt punct important din programul meu de candidat a fost construcţia în proprietatea Primăriei Chişinău a unei centrale termoelectrice care să funcționeze pe baza gazului importat de România. Aceasta ar duce la ieftinirea curentului electric şi ar da posibilitatea să se renunţe la importul de energie electrică de peste Nistru, prin firmele off-shore ale oligarhului Vladimir Plahotniuc. Şi aceasta tot geopolitică este.

Apropo, de când s-a instalat actualul guvern PSRM-ACUM nu am auzit pe nimeni care să mai amintească de rezilierea contractului banditesc pentru aprovizionarea cu energie electrică de peste Nistru. De când ACUM-PSRM dezoligarhizează Republica Moldova, oligarhul a mai câştigat câteva milioane de dolari din buzunarele moldovenilor. De câte ori aprindem lumina la baie sau sunăm la soneria de la uşă îi mai băgăm lui Plahotniuc câţiva cenţi în buzunar şi nimeni nu zice și nu face nimic!

Cu miliardul de dolari văd că se trage de timp. Singura grijă este să fie scoşi din raport Igor Dodon şi Zinaida Greceanâi care au luat şi ei bani de la BEM. Pentru aceasta Uniunea Salvaţi Basarabia şi-a propus să lupte până la capăt împotriva corupţiei, ca să nu mai existe “corupţii lor”, care sunt răi şi “corupţii noştri”, care sunt buni și de folos.

Eu cred că cel mai mare act de corupţie este îndatorarea Republicii Moldova cu peste 6 miliarde dolari în contul gazului consumat de transnistreni şi pe care aceştia nu-l plătesc. Din păcate trebuie să recunoaştem că în 2009 la plecarea regimului Voronin datoria Republicii Moldova la Gazprom era de circa 500 milioane dolari şi a crescut de vreo 12 ori pe vremea Coaliţiilor Pro-Europene.

Consider că este nedrept şi inacceptabil ca ruşii să le dea gratis gaze separatiştilor transnistreni şi apoi să pună datoria în contul Republicii Moldova.

Uniunea Salvaţi Basarabia se va bate pentru ştergerea odioasei datorii de la Gazprom. Şi aceasta este o problemă geopolitică. Apropo, de transparență în actul guvernamental, de concursuri, cine ne poate spune cât de transparent a fost numit noul director de la Moldova Gaz, Vadim Ceban? Poate tocmai de aceea nu am auzit alianţa PSRM-ACUM să sufle o vorbă despre asta. Te pomeneşti că ne vor acuza că venim cu problem geopolitice ca să-i distragem de la lupta pentru dezoligarhizare.

Uniunea Salvaţi Basarabia este un partid cu totul deosebit de celelalte, pentru că în privinţa marilor teme care preocupă societatea noastră celelalte partide au poziţii asemănătoare.

Şi în lupta împotriva corupţiei ne deosebim. Noi nu mai vrem să fie nici corupţii lor şi nici corupţii noştri. Nu mai vrem niciun fel de corupţi.

Îmi vine să zâmbesc când îi văd pe Maia Sandu şi Andrei Năstase promiţând luptă împotriva corupţiei, când se țin de mână cu Igor Dodon, fiul vitreg al corupţiei. Dodon conduce un partid care este finanţat illegal din Federaţia Rusă cu 6-700.000 dolari lunar şi nimeni nu zice nimic. Cum se poate asta? Eu vreau să le spun un singur lucru doamnei Sandu și domnului Năstase, dacă Dodon s-a deprins să țină partidul cu sute de mii de dolari lunar așa o face și în prezent, doar că trebuie să alegeți una din două surse actuale ale finațării – bani din Federația Rusă, sau bani furați, prin actul guvernării, din punctul meu de vedere ambele perspective sunt foarte grave pentru cetățenii noștri.

Lupta noastră pentru dreptate, justiţie şi împotriva hoţilor care i-au sărăcit pe moldoveni se va duce până la capăt, şi nu cu mijloace politicianiste. Eu nu cred şi Uniunea Salvaţi Basarabia nu crede că dacă va fi înlocuit procurorul general al lui Plahotniuc cu procurorul general al lui Dodon se va aşterne dreptatea în Republica Moldova. Şi nici dacă s-a schimbat directorul de la SIS al lui Plahotniuc cu cel al lui Dodon. Avem nevoie de procurer general din UE. Asta ne deosebeşte de ceilalţi.

Pe măsură ce am început să am poziţii publice care au deranjat ACUM m-am trezit cu multe reproşuri, chiar invective, de genul “lăsaţi guvernul să lucreze” ori “daţi-le timp, abia s-au instalat”. Eu resping asemenea critici. Pentru că sunt un democrat convins şi cred în libertatea de opinie şi în libertatea de exprimare. Eu nu am doar dreptul, ci chiar datoria să critic Guvernul. Iar Guvernul este dator să dea socoteală, pentru că aşa funcţionează democraţia.

Pentru aceasta relansăm şi partidul, sub noua denumire Uniunea Salvaţi Basarabia. Pentru că noi credem în pluralismul politic. Avem o mare viziune pe care vrem să o impunem în Republica Moldova, prin mijloace politice şi democratice, ceea ce presupune un partid politic de opoziţie. Oare vrea cineva să nu mai avem opoziţie şi alternativă la putere? Vrea cineva să renunţăm la pluralismul politic şi să ne întoarcem la monopolul unei forte politice unice, în acest caz alianţa PSRM_ACUM? Noi nu vom permte aşa ceva.

Scopul suprem al Uniunii Salvaţi Basarabia este Unirea cu România. Poate că vor spune unii că avem prea multe partide unioniste şi la ce mai trebuie încă unul, şi mai bine s-ar uni toate.

Eu le răspund acestora că am cumpănit bine. Şi scopul Uniunii Salvaţi Basarabia este nu dezbinarea, ci unitatea. Însă avem drumul nostru. Şi ştim că în politică nu este ca în aritmetică. Din păcate 1+1 în politică, de multe ori face zero, nu 2, ca în aritmetică. Este calea noastră şi nu doresc să comentez prea mult despre alţii. Vreau doar să spun că dacă am fi avut până acum partide cu adevărat unioniste acestea ar fi fost puternice, pe măsura dimensiunii bazinului electoral unionist din Republica Moldova, iar Unirea ar fi fost astăzi mai aproape. Din păcate, Unirea mi se pare mai îndepărtată ca niciodată, şi tocmai de aceea a apărut şi partidul nostru.

Noi susţinem identitatea naţională românească şi credem că un pilon important al acestei identităţi este reprezentat de creştinism, de valorile creştine. Poporul român s-a născut creştin acum 2000 de ani. Aici a predicat Sfântul Apostol Andrei, unul dintre cei 12 ucenici ai lui Iisus Hristos. Sfântul Andrei a predicat în Dobrogea şi la Marea Neagră, aşa că poate a ajuns şi pe meleagurile noastre basarabene, măcar până la Valul lui Traian.

Acest lucru ne desparte de alte forţe politice din Republica Moldova. Unii dintre cei care se numesc pro-europeni au o atitudine ostilă faţă de Biserică şi faţă de creştinismul ortodox, pe care îl consideră o superstiţie şi un factor de înapoiere. Aceştia copiază fără discernământ ideologia progresistă occidentală, fără să înţeleagă că Occidentul este pluralist, acolo există mai multe ideologii legitime, nu doar cea progresistă.

De cealaltă parte, forţele moştenitoare ale comunismului sovietic sufocă Biserica cu îmbrăţişarea lor şi vor să o transforme într-un instrument al rusismului şi moldovenismului agresiv împotriva românismului şi Occidentului în general. Este ridicol că cei care au fost oficial atei până în anul 1987, când Gorbaciov a hotărât aniversarea mileniului creştinării Rusiei, să se pretindă acum mari pravoslavnici doar în numele imperialismului rusesc.

Cunoaştem că Bisericile Ortodoxe Română şi Rusă se află în deplină comuniune şi se consideră Biserici surori. Noi respectăm acest lucru. În acelaşi timp ştim că după 1812 Biserica din Basarabia, care făcea parte din Mitropolia Moldovei, subordonată atunci Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol a fost ruptă de Biserica Rusă de la Mitropolia Moldovei prin încălcarea tuturor canoanelor ortdoxe. Din păcate Imperiul Rus a transformat pe pământurile noastre Biserica într-un instrument al deznaţionalizării şi rusificării.

Mitropolia Basarabiei este parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Române şi mitropolitul său este membru al Sfântului Sinod al Biserici Ortodoxe Române. În bisericile Mitropoliei Basarabiei sunt pomeniţi la slujbe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, conducătorii României şi poporul român dreptcredincios de pretutindeni.

Mitropolia Moldovei ar fi trebuit să iasă din componenţa Patriarhiei Ruse din 1991 şi să revină la Biserica Ortodoxă Română odată cu proclamarea independenţei, însă forţele imperiale ruse şi cozile lor de topor de la Chişinău au împiedicat acest lucru. În conducerea Mitropoliei Moldovei există ierarhi care în loc să conducă credincioşii cu duhul blândeţii îi dezbină pe oameni. Însă nu confundăm clerul şi credincioşii Mitropoliei Moldovei cu aceşti ierarhi. Credincioşii sunt fraţii noştri români ortodocşi, la fel şi preoţii Mitropoliei Moldovei, dintre care mulţi au studiat Teologia în România. Preotul de la mine din sat, de la Floreni, aparţine de Mitropolia Moldovei şi este foarte respectat, pentru că este un preot cu mult har și un bun român.

Ceea ce respingem noi în plan religios sunt proiectele nebuneşti de creare a unei aşa-zise Biserici Ortodoxe Autocefale Moldoveneşti. Asemena proiecte sunt îndreptate împotriva Bisericii Ortodoxe Române, a Mitropoliei Basarabiei, a identităţii naţionale româneşti şi a românismului în general.

Fraţii şi surorile mele, vă gândiţi poate, în această zi a lansării Uniunii Salvaţi Basarabia că suntem puţini. Eu vă spun că la români există o vorbă: ajunge o măciucă la un car de oale! Noi suntem această măciucă şi forţa noastră este dată de adevăr şi dreptate. Şi vă spun că vom deveni din ce în ce mai mulţi după cum şi un singur bulgăre de zăpadă aruncat din vârful muntelui ajunge să devină o avalanşă. Noi vom deveni această avalanşă şi vom spulbera din calea noastră tot ceea ce este rău în Basarabia.

Basarabia va renaște din propria cenușă, precum Pasărea Phoenix.

Generația anilor 90 au obținut Indepedența, iar generația noastră va face UNIREA…

Cu Dumnezeu şi cu România în inimi, vă chem la luptă!

Trăiască România, Trăiască Basarabia!

---