În 2018, în Moldova nu au fost atestate progrese în ceea ce privește combaterea torturii, în locurile privative de libertate

În anul 2018 în Republica Moldova nu au fost atestate progrese în ceea ce privește combaterea torturii și relelor tratamente, iar pe unele aspecte s-a constatat înrăutățirea situației, potrivit Raportului Consiliului pentru Prevenirea Torturii privind situația în locurile privative de libertate în Republica Moldova pentru anul 2018.

Foto: UNIMEDIA

Printre cele mai grave probleme sistemice ce țin de prevenirea și combaterea fenomenului torturii, identificate de CpPT în 2018 sunt:

- Aplicarea disproporționată a forței fizice sau a mijloacelor speciale de către colaboratorii poliției la etapa de reținere a persoanelor;

- Deținerea persoanelor în detenție preventivă/provizorie mai mult de termenul stabilit (24/72 de ore) specificat expres în legislația națională;

- Fluctuația de cadre și numărul mare de funcții vacante ce împiedică asigurarea supravegherii adecvate în toate instituțiile privative de libertate;

- Neasigurarea examinării medicale a reținuților la fiecare intrare și ieșire din instituție;

- Lipsa independeței personalului medical, nerespectarea confidențialității datelor cu caracter medical și lipsa mecanismelor confidențiale de raportare a leziunilor corporale constatate;

- Lipsa mecanismelor de plângeri/informări confidențiale adresate procurorilor, Avocatului Poporului sau ONG-urilor;

- Condițiile materiale de detenție în majoritatea instituțiilor privative de libertate neconforme standardelor naționale și internaționale;

- Suprapopularea instituțiilor penitenciare;

- Nerespectarea Ordinului (comun) nr.77 din 31.12.2013 a Procuraturii Generale privind documentarea și raportarea leziunilor corporale;

- Lipsa totală (de jure și de facto) a garanțiilor împotriva torturii sau altor rele tratamente în cadrul Izolatorului de detenție din cadrul Comenduirii Garnizoanei Chișinău din cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova;

- Menținerea în majoritatea instituțiilor penitenciare a relațiilor informale dintre deținuți, cauzate de fenomenul subculturii criminale;

- Dislocarea arbitrară a rezidenților în instituțiile psiho-neurologice/spitale la discreția angajaților acestora;

- Nu există garanții în contextul tratamentului și utilizării mijloacelor de constrângere în instiuțiie rezidențiale.

În același timp, Consiliul pentru Prevenirea Torturii apreciază eforturile instituțiilor statului de a îmbunătăți situația la capitolul respectarea drepturilor persoanelor aflate în locurile de detenție și își exprimă intenția de a susține și contribui la acțiunile de prevenire și combatere a torturii, precum și acțiunile conexe domeniului. În Raport sunt menționate unele progrese înregistrate la acest capitol:

- Desfășurarea de instruiri pentru personalul instituțiilor responsabile de privarea de libertate a persoanelor;

- Dotarea cu mijloace de transport special amenajate pentru transportarea persoanelor deținute;

- Îmbunătățirea condițiilor de detenție din cadrul Izolatorului CNA;

- Micșorarea numărului deținuților în sistemul penitenciar;

- Micșorarea numărului deținuților din sistemul penitenciar care declară greva foamei;

- Remediul național de soluționare a reclamațiilor privind condițiile de detenție care afectează grav drepturile condamnatului sau ale prevenitului a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2019 .

La data de 1 ianuarie 2019, sub o anumită formă de privare de libertate erau deținute apoximativ 11.000 de persoane în 61 de locuri de detenție.


Pub