„Nu am prea multe explicații, dar s-a putut, pentru că sistemul bancar lucrează în afara Guvernului. Eu am aflat despre existența acestui fenomen de la ambasadorul SUA. El mi-a adus o notă informativă. Anvergura nu era cea care s-a atestat anterior. Am făcut solicitări și am primit răspuns de la CNA și mi s-a spus că aceste transferuri sunt perfect legale”, a declarat Vlad Filat.
Întrebat dacă putea să vină cineva din Federația Rusă, cineva care gestiona spălarea de bani, să se înțeleagă cu niște judecători, bănci, etc fără ca guvernul de la Chișinău să știe, Filat a zis că acest lucru nu a fost posibil.
„Chiar în Federația Rusă nu a fost pasibil fără niște factori din sistemul bancar, iar în Moldova trebuia să fie cineva din BNM și CNA”.
Referindu-se la declarațiile lui Mihail Gofman, fostul șef-adjunct al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție, care a sesizat autoritățile de drept, Filat a declarat că el nu trebuia să informeze pe nimeni, dar să verifice legalitatea lor.
Filat spune că acest lucru nu ar fi fost posibil fără deciziile judecătorilor, care au fost date în acest sens.
Schema de spălare de bani din Federația Rusă prin sistemul bancar și judiciar din mai multe țări, inclusiv Republica Moldova, cunoscută drept „spălătoria rusească” sau „Laundromat” a fost deconspirată de jurnaliştii OCCRP, inclusiv Rise Moldova, în colaborare cu reporteri de la publicaţia rusească „Novaia Gazeta”, ziarul britanic „The Guardian” şi alte instituţii media. Valoarea totală a acestor tranzacţii a constituit 156 miliarde de dolari. Banii au ajuns în 732 de bănci din 96 de state ale lumii. Beneficiarii acestora sunt 5.140 de companii din diferite state – din SUA şi Africa de Sud până în China şi Australia. În R. Moldova au fost spălaţi 22,3 miliarde de dolari.
În „spălătoria rusească” au fost implicați peste 20 de judecători de la 15 instanțe de judecată din Republica Moldova. Practic, aceștia au avut rolul de legalizare a banilor, pronunțând, la solicitarea unui lanț de companii off-shore, peste 50 de ordonanțe judecătorești privind încasarea în mod solidar a unor datorii fictive, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde USD. Aceasta este o sumă uimitoare pentru o țară cum este Republica Moldova, care a avut un PIB sub 8,5 miliarde USD în 2013. Unii dintre aceștia sunt cercetați penal, în timp ce alții au demisionat din sistem.
„Spălătoria” a fost pusă în funcțiune la 22 octombrie 2010, atunci când compania britanică Valemont Properties Limited, în calitate de creditor, a înaintat o cerere de chemare în judecată la Judecătoria sect. Râșcani prin care a solicitat încasarea datoriei de 180 milioane USD de la cetățeanul moldovean Andrei Abramov și de la două companii din Rusia: OOO LaitaM – directorul și acționarul unic fiind ucraineanul Oleg Nikolaevich Belonog și OOO Spartak – controlată de ucraineanul Vladislav Valerievich Hotsyanovsky.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!