(doc) Versiunea completă a raportului Kroll 2: Informațiile hașurate și ascunse de raportorii Kroll

News Maker a intrat în posesia raportului Kroll 2, unde paginile nu sunt hașurate, spre deosebire de raportul ce a fost emis ieri, 4 iulie, intistituțiilor mass-media de către vicepreședintele Alexandru Slusari, unde mai multe pagini din document sunt blurate. Astfel, în raport sunt prezentate numele companiilor din „Grupul Șor” implicate în furtul miliardului și numele băncilor. Unele dintre ele au fost deja menționate de mai multe ori, însă altele sunt necunoscute. În document au fost șterse tabele cu numele unor cetățeni ruși și ucraineni prin conturile cărora erau extrași banii.

Foto: UNIMEDIA

În mare parte au fost șterse majoritatea informațiilor ce se referă la denumirea băncilor și companiilor care au participat la mecanismul de retragerea și spălarea banilor. Prin conturile lor în băncile din Letonia și alte bănci, banii erau retrași amestecați și transferați altor companii offshore.

La pagina 79, unde este descris caracterul tranzacțiilor, se menționează că, de obicei, banii din băncile moldovenești erau transferați dintr-o dată, într-o singură zi, în multe conturi Privatbank și ABLV.

Descrierile operațiunilor au fost limitate și au variat în cadrul procesului. În versiunea publicată ieri a raportului, un exemplu de o astfel de tranzacție a fost ștearsă, scrie NM.

Pe 13 noiembrie 2014, un împrumut de 2,5 milioane de euro pentru compania moldovenească Apropo-COM SRL, au fost transferați companiei Fidan Properties LP în contul Privatbank din Letonia, cu o descriere a „avans pentru accesorii”. Ulterior, Fidan Properties LP a transferat banii companiei Dastinger LP în aceași bancă cu denumirea tranzacției „plată pentru calculatoare”.

De asemenea, la pagina 80 a raportului, lista companiilor ale căror conturi la ABLV sunt considerate principalele conturi utilizate pentru spălarea banilor a fost umbrite. Sunt menționate mai mult de 60 de companii.

La pagina 82 a fost ștearsă informația cu privire la întâlnirea lui Șor cu manageri de top ai Privatbank, ce a avut loc la data de 30 septembrie 2014. În nota informativă despre această întâlnire, care au studiat-o experții Kroll, sunt menționat numeroase nume de companii prin intermediul cărora în Privatbank erau spălați banii.

După cum se arată în raport, acestă notă informativă despre întâlnire demonstrează legătura dintre Șor și fluxurile de bani, careau trecut prin această bancă.

După cum au aflat experții Kroll, Șor a explicat deschiderea acestor conturi cu intenția de a-și dezvolta comerțul - să cumpere haine, încălțăminte și accesorii din Europa și China, apoi să le vândă în Moldova și Rusia, să cumpere produse electronice pentru revânzare în Moldova și țările vecine și să echipeze un centru de date în Kârgâzstan, să achiziționeze materiale de construcție din Europa și China pentru proiecte de construcții în Moldova, Rusia și Ucraina.

Șor a menționat că finanțarea acestor proiecte a fost obținută de la Banca de Economii "dar nu este exclus ca, ținând cont de situația politică și economică din Moldova în perioada preelectorală, partenerii vor profita de finanțare și din alte fonduri de la alte bănci din Moldova pentru a minimiza riscurile", a menționat el în raport .

La pagina 81, a fost ștearsă lista companiilor, ale cărăr conturi PrivatBank sunt constiderate cheia în spălarea banilor. Toate sunt înregistrate în zone offshore. Printre acestea se numără, de exemplu, Zenit Management LP.

De asemenea, a fost ștearsă informația în care exerții Kroll au reușit să urmărească conexiunea lui Șor cu întregul grup de companii prin care s-au spălat banii.

Există, de asemenea, extrase din conturile băncii Privatbank din Letonia, care arată cui și pentru ce unul din grupul de firme Shor Margolux Construction a transferat milioane de dolari și modul în care fondurile retrase din Moldova au fost amestecate cu alți bani.

În plus, au fost șterse exemple de scheme cu numele companiilor și băncilor, în care se arată modul în care banii erau amestecați pentru a îngreuna identificarea urmelor ale ambelor surse de fonduri și unde acești bani au mers ulterior (pp. 103-105).

Pagini întregi au fost șterse din varianta Kroll publicată ieri, unde era menționată informația în care era prezentată o listă a companiilor ale căror conturi Privatbank sunt considerate ca fiind principale în sistemul de spălarea banilor.

În acele tabele sunt prezentate adresele juridice și comerciale ale companiilor, numele și țara a proprietarilor acestora. De menționat că ultimele nume sunt originare din Rusia și Ucraina.

Lista beneficiarilor finali nu se găsește pe paginile șterse.

Raportul Kroll 2 fără paginile șterse, publicat de NM:

De menționat că News Maker a hașurat doar numărul conturilor ale companiilor și numărul documentelor referitoare la persoanele fizice. Toate numele și denumirile companiilor au rămas neschimbate.

UNIMEDIA amintește că Comisia parlamentară de anchetă privind frauda bancară a făcut public raportul Kroll 2. Raportul primit de Comisie și făcut public nu conține lista persoanelor implicate în frauda bancară, însă conține detalii despre cum a dispărut din sistemul bancar din R. Moldova un miliard de dolari SUA.

De asemenea, raportul Kroll-2 arată în detalii modul cum Banca de Economii a fost efectiv devalizată de un grup de companii denumit Șor. Anchetatorii americani au identificat 77 de firme diferite ce ar face parte din acest grup.

Toate deciziile de acordare a creditelor trebuiau să meargă prin aprobarea dosarelor de 4 direcții: creditare, valori, externe și contabilitate. Experții spun că, la ședințele board-ului, șefii direcțiilor nu erau invitați, iar deciziile erau luate în ciuda referințelor negative venite din bancă.

Raportorii Kroll au dat exemple concrete cum funcționarii BEM au prezentat riscurile la care se supune banca sau la acțiunile concertate a unor companii, sugestii care erau ignorate de board.


Pub