Raportul Kroll-2 explică exact modul cum a fost devalizat BEM: Companiile gupului Shor acționau concertat, iar Comitetul Executiv al băncii acorda credite în ciuda rapoartelor negative

Raportul Kroll-2 arată în detalii modul cum Banca de Economii a fost efectiv devalizată de un grup de companii denumit Șor. Anchetatorii americani au identificat 77 de firme diferite ce ar face parte din acest grup.

Foto: bani.md

Potrivit raportului, schema era extrem de simplă. Toate deciziile de acordare a creditelor se luau de către Comitetul Executiv al Băncii condus la acea vreme de Ila Șor.

Specialiștii de la Kroll specifică din start că majoritatea documentelor de la aceste operațiuni au fost distruse într-un incendiu suspect al unei mașini a băncii.

Schema era una simplă. Angajații boardului, de obicei Viorel Bîrca și Constantin Paladi, președintele și vicele BEM dădeau indicații verbale pentru ca anumite companii să primească credite. Dosarele trenbuiau prgătite de 4 direcții ale băncii: creditare, valori, externe și contabilitate. După ce coordonau activitățile, cele 4 direcții trimiteau dosarele care prevedeau toate detaliile unui eventual credit, inclusiv riscuri, oportunității, istoricul companiilor către secretara comitetului executiv al băncii. Ulterior, în baza acstui morandum Board-ul lua decizia finală care era semnată de fiecare membru al acestuia și trimisă spre executare.

Astfel, doar în perioada 5-24 noiembrie 2014, au avut loc 13 ședințe la care însă, repezentanții statului în această structură nu au participat. Aici s-au decis acordarea de credite directe sau intebancare de miliarde de lei.

Ședințele CE BEM / Sursa:captură

Deciziile au fost luate de următoarele persoane: Ilan Șor, președinte, Ivan Ursu - consilier pe teme de securitate, Stanislav Budza, jurist la Bursa de Valori a Moldovei, Viorel Bîrca, președinte interimar BEM, Constantin Paladi, vicepreședinte BEM și Angela Osoianu, secretarul CE.

Membrii CE BEM prezenți la ședințele din noiembrie 2014 / Sursa:captură

Potrivit Kroll-2, toate deciziile de acordare a creditelor trebuiau să meargă prin aprobarea dosarelor de 4 direcții: creditare, valori, externe și contabilitate. Experții spun că, la ședințele board-ului, șefii direcțiilor nu erau invitați, iar deciziile erau luate în ciuda referințelor negative venite din bancă.

Raportorii Kroll au dat exemple concrete cum funcționarii BEM au prezentat riscurile la care se supune banca sau la acțiunile concertate a unor companii, sugestii care erau ignorate de board.

De asemenea, reprezentanții Băncii menționau despre datoriile pe care companiile deținute de Ilan Șor întârziau cu achitarea unor credite anterioare și care urmau să primească noi sume de bani.

Raportorii Kroll au descoperit o corespondență de nu mai puțin de 40 de emailuri dintre reprezentanții BEM și Banca Socială cu 2 persoane, Rodica Diaconu și Andrei Cojocari care aveau extensia @shorholding.com la mail. Este vorba despre email-uri tehnice în care băncil solicitau informații despre aplicanții creditelor, business planuri, datorii, etc.

Raportul îl găsiți aici.


Pub