Patru aleși ai poporului din actualul Parlament figurează în raportul Kroll 2, care vizează devalizarea a trei bănci moldovenești și furtul a unui miliard de dolari. Trei deputați sunt din fracțiunea Partidului ȘOR: Ilan Șor, Marina Tauber și Reghina Apostolova. Cel de-al patrulea deputat vizat în raport este Viorel Melnic, ales în calitate de candidat independent, în una dintre circumscripțiile din regiunea transnistreană. Melnic a fost șef al Serviciului Vamal pe timpul guvernării comuniste.   

Raportul a fost făcut public joi de membrii Comisiei parlamentare de anchetă privind frauda bancară. Acesta descrie cum a dispărut din sistemul bancar din R. Moldova un miliard de dolari SUA, însă nu conține lista beneficiarilor fraudei bancare, care s-ar afla la Procuratură. Numele celor patru deputați apar și în primul raport al companiei Kroll.

Ilan Șor, de-a lungul anilor, a ieşit în evidenţă datorită problemelor cu legea, amenințărilor pe care le-a făcut la adresa jurnaliștilor și opoziției, dar şi cu laudele despre realizările de la Primăria Orhei. Candidatul figurează ca învinuit și inculpat în cel puțin două dosare penale legate de frauda bancară. Primul, din 6 mai 2015, a fost pornit pentru abuz de serviciu cu urmări grave, iar al doilea, din 22 iunie 2016 – pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. În primul caz ancheta se mai află pe masa procurorilor, iar în al doilea, Șor a fost deja condamnat de Judecătoria Chișinău. Învinuirea primarului de la Orhei a suferit schimbări pe parcurs. Instanța a recalificat „escrocheria în proporții deosebit de mari” (care se pedepsește cu 8-15 ani de închisoare, potrivit Codului Penal) în „cauzare de daune prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire” (pentru care Codul penal prevede până la trei ani de închisoare) și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Într-un final, Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis. În acest moment, dosarul se află la Curtea de Apel Cahul.

Ilan Șor s-a implicat în politică în anul 2015, cu ocazia alegerilor locale. În acea perioadă, el se afla în arest la domiciliu, fiind cercetat penal în dosarul privind furtul miliardului. Îndată după ce a fost înregistrat în calitate de candidat la locale pentru fotoliul de primar al or. Orhei, din partea mișcării social-politice „Ravnopravie”, a fost eliberat sub control judiciar din arest la domiciliu, ca urmare a unei cereri depuse de avocații săi, pentru ca să se poată implica în campania electorală. Analiștii politici au calificat atunci implicarea lui în politică drept intenție de a scăpa de arestul la domiciliu.

Șor a preluat oficial conducerea Mișcării „Ravnopravie” în iunie 2016, atunci când fostul președinte al formațiunii, Valerii Klimenko, i-a cedat fotoliul. La scurt timp, în noiembrie 2016, Ilan Șor a reformat formațiunea, schimbându-i numele din Mișcarea „Ravnopravie” în Partidul Șor.

În activitatea sa politică, Ilan Șor s-a remarcat prin atacuri verbale agresive cu incitare la ură și violență îndreptate împotriva liderilor opoziției. Cel mai dur dintre acestea a fost discursul din iulie 2018, atunci când Șor, într-un video plasat pe Facebook, i-a amenințat pe Maia Sandu și Andrei Năstase că îi va bate cu cureaua, iar pe jurnaliștii care îl critică îi va pedepsi.

De asemenea, Șor s-a făcut remarcat în politică prin gesturi de ademenire a alegătorilor cu daruri, deschiderea magazinelor sociale în mai multe localități și concertelor la care mulțimea este hrănită și primește pachete cu produse alimentare. Sursa banilor pentru aceste acțiuni nu este cunoscută. CNA și Procuratura Generală, deși au fost sesizate de opoziție să verifice proveniența banilor, așa și nu au deschis o anchetă penală.

Jurnaliștii de investigație au depistat mai multe proprietăți și averi deținute de Ilan Șor direct sau indirect, dar care nu se regăsesc în declarațiile de avere depuse de el la Comisia Națională de Integritate, transformată în Autoritatea Națională de Integritate. Potrivit unei investigații Jurnal TV, Șor ar avea în folosință încă cel puțin trei Mercedesuri clasa G, cu care a fost văzut la mai multe evenimente publice, dar și încă un Bentley, cu alt număr de înmatriculare, în care diferă doar o cifră. Două din cele trei Mercedesuri ale lui Șor au fost filmate de mai multe ori lângă Primăria Orhei, dar și lângă un local de lux din Capitală, unde se afla Șor. Potrivit Jurnal TV, Ilan Șor a fost văzut în ultimul timp și cu un Audi luxos a cărui valoare, potrivit site-urilor de specialitate, ar fi de peste 90 de mii de euro. Întrebată despre aceste automobile cu care se deplasează liderul Partidului Șor, purtătoarea de cuvânt a politicianului, Alina Șargu, a declarat că ele aparțin de fapt companiilor gestionate de el. Deși indică în declarația sa de avere o casă în Chișinău, evaluată la 4,8 milioane de lei (cu tot cu garaj și teren), Ilan Şor locuieşte în Chişinău, pe o altă adresă, pe str. Lacului, într-o moşie cu o suprafaţă totală de 27 de ari, pe care şi-a ridicat mai multe clădiri. La Cadastru, potrivit Jurnal TV, sunt indicate trei construcţii separate - de 650, 100 şi, respectiv, 270 de metri pătraţi. Imobilul este înregistrat pe numele altei persoane. Tot aici au efectuat percheziţii procurorii, în februarie 2015, când au pornit urmărirea penală împotriva lui Ilan Șor. Potrivit datelor de la Cadastru, imobilul ar valora circa nouă milioane de lei. Ilan Şor şi soţia sa au o casă şi în suburbia Moscovei, în localitatea Rubliovka. Potrivit presei din Rusia, Ilan și Sara Șor au procurat locuința în toamna anului 2013. Soția politicianului, Sara Şor, a demonstrat de mai multe ori presei ruse această locuință. Ea a dezvăluit că în casa cu trei etaje familia are şi o sală pentru sport, dar şi piscină.

De mai bine de zece ani, Ilan Șor a legat o strânsă „colaborare” cu șefii Confederației Naționale a Sindicatelor, a reușit să privatizeze pe bani mărunți mai multe imobile valoroase aflate în patrimoniul sindicatelor. Centrul de Investigații Jurnalistice a realizat mai multe anchete despre modul în care Șor a reușit să privatizeze în condiții dubioase hotelul Cosmos, hotelul Turist, Palatul de Cultură al Sindicatelor, pensiunea Flora etc.

O altă afacere ce implică un bun al statului și numele lui Ilan Șor este concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Potrivit raportului Comisiei parlamentare de anchetă privind verificarea legalității concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, dar și unui raport comun anterior al Ministerului Justiției și CNA, realizat la cererea fostului premier Valeriu Streleț, transmiterea bunului în concesie pe o perioadă de 50 de ani a avut loc cu multiple încălcări ale procedurii de organizare a concursului, cu mai multe condiții dezavantajoase statului și cu prejudicii pentru stat. 

Despre alte „pete” din biografia lui Ilan Șor, citiți într-un amplu articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Potrivit ultimei sale declarații de avere depusă la CEC, în contextul alegerilor parlamentare, pentru anii 2017-2018, Ilan Șor deține un teren pentru construcții pe care este amplasată o casă de 201,8 metri pătrați și un garaj, procurate în 2014 și evaluate împreună la 4,8 milioane de lei. De asemenea, el mai are în proprietate trei apartamente: unul de 158 de metri pătrați, procurat în 2000 cu 942 de mii de lei, altul de 239,4 metri pătrați, procurat în 2013 cu 824 de mii, și al treilea de 57 de metri pătrați, din 2002, cu valoarea de 162 de mii de lei. În declarația de avere Șor mai indică trei automobile: un Bentley Continental din 2010, procurat în 2014 cu 2,5 milioane de lei, un GAZ 2410 din 1988, procurat în 2014 cu cinci mii de lei, și o parte dintr-o Toyota Runner din 1997, moștenită în 2006. La capitolul venituri, Șor a indicat salariul de primar în mărime de 124 de mii de lei și încasările de aproape patru milioane de ruble ale soției, din activitatea de întreprinzător. Deși păstrează în bănci aproape jumătate de milion de lei, o mie de dolari și nouă mii de euro, Ilan Șor a contractat mai multe credite în ultimii ani: 18 milioane de lei în 2015, pe care trebuie să-i întoarcă până în 2020, 349 de mii de euro în 2016, scadent în 2021. Tot în 2016, dar și în 2017, a contractat alte două împrumuturi în valoare de câte 16 milioane de lei, pe care trebuie să le restituie până în 2021, respectiv 2022. Anul trecut primarul de la Orhei s-a mai împrumutat cu 20 de milioane de lei, bani pe care trebuie să-i întoarcă până în 2023.

Marina Tauber este primarul localității Jora de Mijloc, raionul Orhei, și vicepreședintă a Partidului Șor. Numele Marinei Tauber, anterior președintă a Federației de Tenis din Moldova, figurează în raportul Kroll 1 privind furtul unui miliard de dolari din trei bănci devalizate. Este cunoscută pentru atacurile la adresa presei. În august 2018 a agresat, în cadrul unei acțiuni de protest, la Orhei, jurnaliștii de la Radio Orhei, chemând la violență și răfuială cu presa incomodă. 

Marina Tauber a devenit primăriță în Jora de Mijloc din raionul Orhei, în cadrul alegerilor locale anticipate din 20 mai 2018, și va conduce localitatea până în vara lui 2019, când vor fi organizate alegeri locale ordinare. Ea a acumulat 1.048 de voturi, echivalentul a 61 la sută din sufragii, câștigând funcția de primar din primul tur. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, a depus o contestație la Judecătoria Orhei în care a cerut anularea alegerilor din Jora de Mijloc, pe motiv că acestea ar fi avut loc cu grave încălcări ale legislației electorale, făcând trimitere la un raport al Asociației Promo-LEX. Cu toate acestea, atât instanța de fond de la Orhei, cât și Curtea de Apel Chișinău, au menținut validarea alegerilor din Jora de Mijloc. Curtea de Apel Chișinău a respins contestația depusă de Maia Sandu, pe motiv că aceasta nu avea calitatea de concurent electoral la alegerile locale noi ale primarului Jora de Mijloc și respectiv nu era în drept să depună o contestație. 

Numele Marinei Tauber se regăsește în raportul Kroll 1, ea numărându-se printre persoanele care ar fi beneficiat în urma fraudei bancare. Potrivit raportului, Marina Tauber, alături de alți acționari ai Unibank, ar fi acționat concertat în beneficiul lui Ilan Șor. Ca argument, investigatorii dau sursele de finanțare ale unui grup de persoane care în 2012 deveneau acționari minoritari la bancă. Astfel, o bună parte din ei s-ar fi împrumutat de la două bănci din Letonia pentru a cumpăra acțiuni. În cadrul unei dezbateri electorale, organizate în aprilie 2018 de postul de televiziune Pro TV, Marina Tauber a confirmat că a luat credite de la banca ABLV din Letonia. Despre alte „pete” din biografia Marinei Tauber, citiți într-un amplu articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, depusă la CEC, Marina Tauber a indicat venituri de doar 78 de mii de lei, din salariu. Ea a mai declarat un apartament în care deține o cotă de 7/18. În 2017, candidata Partidului Șor a contractat un împrumut în mărime de 450 de mii de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020.

Reghina Apostolova este viceprimarul orașului Orhei și una dintre persoanele care figurează în raportul Kroll. Apostolova și-a început cariera în 1968 în calitate de instructor de pionieri la Școala rusă nr.14 din Chișinău, actualmente liceul rus „Natalia Gheorghiu”. După absolvirea studiilor, este angajată în calitate de profesoară de geografie, iar în 1981 este avansată la funcția de director-adjunct al școlii. La 8 iulie 1985, este desemnată în funcția de directoare a Liceului „Natalia Gheorghiu”, funcție pe care o deține până la 20 februarie 2007, fiind numită pretor al sectorului Râșcani al Capitalei. Anterior, Reghina Apostolova a fost timp de opt ani consilier municipal în Chișinău, fiind aleasă pe listele Partidului Comuniștilor. Ea s-a aflat în funcția de pretor timp de opt luni, după care a revenit la Liceul „Natalia Gheorghiu” şi a activat în calitate de profesoară.

În 2015, când Ilan Șor câștigă funcția de primar al orașului Orhei, Reghina Apostolova este numită viceprimar al orașului Orhei, responsabilă de domeniul construcții și infrastructură. Apostolova mai deține și funcția de preşedintă a Organizaţiei de Veterani a Partidului Șor. În 2018 a fost candidata Partidului Șor la alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, dar a fost exclusă din competiția electorală pe motiv că ar fi fost finanțată din surse externe. 

Numele Reghinei Apostolova apare în primul raport Kroll în lista de persoane private care, în 2013, au cumpărat acţiuni de la Banca Socială și Unibank, pe bani împrumutați de la off-shore-uri britanice, folosind conturi în Banca ABLV din Riga, Letonia, considerată a fi una dintre cele trei instituții bancare care au servit drept „porți europene” pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci din R. Moldova care au ajuns să fie lichidate din cauza fraudei bancare de aproximativ un miliard de dolari. Într-o dezbatere de la postul de televiziune PRO TV Chișinău, Reghina Apostolova a declarat că a rambursat toate creditele și că nu are probleme cu legea. Despre alte detalii din cariera Reghinei Apostolova, citiți într-un articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice. 

Conform declarației depuse de Apostolova la CEC, în perioada anilor 2017-2018, ea a avut venituri în mărime de 241 de mii de lei din salariu, pensie și indemnizație. Ea mai raportează în proprietate și jumătate dintr-un apartament cu suprafața de 93,7 metri pătrați, valoarea căruia este de 541 de mii de lei.

Viorel Melnic este conferenţiar universitar la Universitatea Agrară din Moldova. În 2006, devine viceministru al Economiei, iar în anii 2008-2009, a fost şef al Serviciului Vamal al Republicii Moldova. Până în anul 2015 a făcut parte din Partidul Socialiștilor, condus pe atunci de Igor Dodon. La începutul anului 2016 Melnic a fost numit în funcția de consilier pe principii obștești pentru probleme economice, al primarului Ilan Șor.

Fostul director al Serviciului Vamal a fost exclus din organele de conducere ale Partidului Socialiştilor, după ce Igor Dodon a aflat despre implicarea lui Melnic în schemele frauduloase de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Portalul Anticorupție.md a scris că Melnic a fost președinte al Consiliului de Administrație al băncii Unibank. Numele lui a apărut şi în raportul companiei Kroll, care investighează furtul miliardului din sistemul bancar moldovenesc. 

Conform declaraţiei depuse la CEC, Melnic a obținut venituri de peste 126 de mii de lei din salariul de la Universitate. O altă sursă de venit au fost dividendele de peste două milioane de lei obținute de la SRL Activ Broker, la care deține 100% din capitalul social. Melnic declară că are în proprietate două terenuri, un apartament de 92 de metri pătrați și un Mercedes fabricat în 2016, pe care l-a achiziționat în 2017 cu 590 de mii de lei. Melnic a trecut pe hârtie și pachetul de acţiuni deținute la Unibank, de 4,61%.