Autorii inițiativei susțin că în așa mod vor reuși să mărească veniturile la bugetul de stat, dar și să reducă riscurile de îmbolnăvire a populației, pe principiul „plătești mai mult, consumi mai puțin!”.

Mai mulți utilizatori IQOS, care vor avea de suferit cel mai mult de pe urma adoptării acestui proiect de lege, nu au ezitat să se expună pe rețelele sociale. Ei consideră că egalarea accizelor este o decizie incorectă, pentru că îi va obliga să plătească mai mult pentru un produs din tutun care prezintă mai puține riscuri comparativ cu țigările tradiționale.

Pe internet a apărut și o petiție, autorii căreia își exprimă dezacordul față de noile prevederi ce ar urma să intre în vigoare dacă vor fi votate de deputați. Am încercat să aflăm care este experiența altor state, consultând opinia mai multor experți internaționali.

Calcularea accizelor în funcție de riscuri

Autorii inițiative menționează că există o opinie, împărtășită inclusiv de Organizația Mondială a Sănătății, că taxele pentru toate produsele din tutun trebuie să fie egale. Experții internaționali, însă, consideră că autoritățile trebuie să-și regândească abordarea, în condițiile în care numărul consumatorilor de tutun rămâne constant de mai mulți ani.

Clive Bates, directorul „Counterfactual” LTD / Sursa:captură video

„Factorii de decizie ar trebui să ia în considerare taxarea diferențiată a produselor care conțin nicotină pentru a stimula consumatorii de tutun să treacă la produse mai puțin dăunătoare. Un asemenea rezultat poate fi obținut prin înlocuirea țigărilor tradiționale cu cele electronice sau cu cele care nu ard tutunul”, a declarat Clive Bates, directorul „Counterfactual” LTD, o companie de consultanță în domeniul sănătății publice.

Potrivit experților citați, o astfel de politică de stat a fost aplicată în Japonia, unde trei ani mai târziu vânzările de țigări au scăzut cu 30%, ca urmare a reducerii fără precedent a numărului de fumători. În acest context, ei dau și exemplul Suediei, unde taxele reduse la snus – una dintre modalitățile de a consuma nicotină – au convins mulți fumători să opteze pentru acest produs. În prezent, Suedia are cea mai scăzută rată de mortalitate atribuită tutunului printre bărbații fumători din Europa.

„Prețurile și mesajele de comunicare sunt cele care modelează cererea de piață”, este convingerea lui David T. Sweanor, președintele Consiliului consultativ al Centrului pentru Drept, Politici și Etică în domeniul sănătății din cadrul Universității din Ottawa.

David T. Sweanor, președintele Consiliului consultativ al Centrului pentru Drept, Politici și Etică în domeniul sănătății, Universitatea Ottawa / Sursa:captură video

Expertul, care deține o experiență vastă în elaborarea politicilor de impozitare a tutunului și de luptă împotriva fumatului (mesaje grafice, interdicții pentru publicitate), crede că reglementările impuse produselor trebuie să reflecte și să fie direct proporționale cu daunele pe care le produc.

„Tratarea identică a alternativelor cu risc redus și a țigărilor subminează mesajele despre pericolul ultimelor. Imaginați-vă că sunteți însetat și aveți în față două băuturi. Știți cu siguranță că una dintre sticle conține un lichid otrăvit, iar cealaltă este înghețată și ar putea să vă afecteze dinții. Dacă vă dau avertismente identice cu privire la cele două produse, veți fi mai puțin capabil să luați o decizie în cunoștință de cauză și, prin urmare, există o probabilitate mare că veți bea din sticla otrăvită. De altfel și drepturile fundamentale ale consumatorilor impun diferențierea avertizărilor despre nocivitatea produsului”, explică David T. Sweanor.

Expertul face trimitere și la exemplul relevant al Coreei de Sud. Acum un an, produsele din tutun care nu ard erau foarte populare în rândul consumatorilor, fenomen ce a provocat scăderea cu 10% a vânzărilor de țigări obișnuite.

„La inițiativa guvernului coreean, prin intermediul avertizărilor despre riscurile pentru sănătate și altor mesaje publice, fumătorii erau informați că produsele încălzite nu sunt mai puțin periculoase decât țigările clasice. Drept consecință, tranziția la aceste produse aproape că a încetat. În luna mai a anului trecut, „Goldman Sachs” – una dintre cele mai mari companii de holding bancar din lume – a estimat că produsele din tutun încălzit ar fi putut înlocui 40% din piața de țigări din Coreea de Sud în doar câțiva ani”, afirmă David T Sweanor.

Tot el este de părere că cea mai bună soluție pentru a stimula fumătorii să consume produse mai puțin dăunătoare sănătății ar fi diferențierea accizelor. Și asta pentru că taxarea identică a produselor de tutun îi descurajează pe fumători să aleagă produse de alternativă, care prezintă un risc redus pentru sănătate și, cu timpul, să renunțe la viciu.

Gerry Stimson, profesor emerit la Universitatea „Imperial College” din Londra / Sursa:captură video

Și expertul britanic Gerry Stimson consideră că promovarea abstinenței nu este cheia succesului în lupta cu fumatul.

„Mulți privesc alcoolul, tutunul sau noxele mașinilor ca pe o problemă morală, nu ca pe una de sănătate, așa că promovează abstinența. Există multă reticență și față de noile tehnologii, așa cum s-a întâmplat, bunăoară, și în procesul de introducere a centurii de siguranță pentru șoferi. La acea vreme subiectul siguranței rutiere a provocat fel de fel de polemici, de genul «Imaginați-vă că o mașină se blochează pe șinele de tren și pasagerii nu pot ieși pentru că sunt blocați de centuri.». Creatorii, însă, nu au cedat presiunilor, au acționat rațional, chiar dacă pe atunci încă nu existau studii în susținerea lor, și astăzi centurile de siguranță salvează viețile a milioane de oameni“, menționează Gerry Stimson, profesor emerit la Universitatea „Imperial College” din Londra și director al Centrului de Cercetare a efectelor drogurilor asupra sănătății din Marea Britanie.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News