Consiliul Uniunii Avocaților, care reprezintă vocea tuturor apărătorilor din Republica Moldova, afirmă că termenul limită pentru formarea guvernului de către Parlament este 21 iunie 2019. Avocații se arată îngrijorați de criza juridică creată, urmare a hotârârilor  luate de Curtea Constituțională, și recomandă înaltului for să-și reconsidere poziția și să-și revizuiască hotărârile ca să pună capăt crizei politice de la Chișinău. Apărătorii mizează, de asemenea, pe o explicație similară a Comisiei de la Veneția.      

Argumentarea detaliată a Consiliului Uniunii Avocaților a  fost expusă într-o Declarație publicată pe portalul  Uniunii Avocaților din Moldova. Apărătorii spun că  ”CC, în calitate de garant al supremației Constituției, nu a asigurat realizarea principiului separării și buna funcționare a puterilor în stat, dând dovadă de lipsă de independență în procesul de luare a deciziilor”. 

Consiliul Uniunii Avocaților se arată  ”obligat să-și expună opinia vis-a-vis de situația juridică creată în rezultatul pronunțării ultimelor Hotărâri ale Curții Constituționale, care au dus la constituirea unui dualism al puterii şi în consecință a unei crize a acesteia, ce afectează şi extrapolează întreaga societate, datorită interpretării ambigue a unor norme constituționale, care în lumina hotărârilor anterioare ale Curții, Nr. 30 din 01.10.2013 și Nr. 29 din 24.11.2015 pentru interpretarea articolului 85 din Constituția Republicii Moldova, erau suficient de clare pentru a găsi necesar ca ulterior să se revină la interpretarea sensului și modalității de aplicare a acesteia”.

”Analizând argumentele expuse de către Înalta Curte în motivarea Deciziei nr. 83 din 07.06.2019 privind inadmisibilitatea sesizării Președintelui Republicii Moldova Igor Dodon, nr. 102b/2019, cu privire la interpretarea prevederilor articolului 85 alin. (1) coroborat cu articolele 63 alineatele (2) şi (3), 69 alin. (2) şi 103 din Constituție, Consiliul UARM constată o extindere a obiectului interpretării, Curtea referindu-se şi la modalitatea curgerii şi calculării termenilor care sunt reglementate prin lege organică şi corespunzător nu fac obiectul interpretării Curții”, se menționează în Declarația Consiliului Uniunii Avocaților.

Redăm în continuare raționamentele Consiliului  Uniunii Avocaților cu privire la termenul în care Legiaslativul este obligat să formeze un nou guvern după alegerile parlamentare:  

”Constituția Republicii Moldova stabilește termenii în: ani, luni, săptămâni, zile și ore. Legiuitorul constituant în art. 85 alin. (1) din Constituție opererează cu termenul de 3 luni, îar la alin. (2) este statuat un termen de 45 de zile. Prin urmare, termenul indicat în luni se calculează în luni și nu în zile.

Deci, urmare a faptului ca Înalta Curte își menține jurisprudența sa constantă, expusă în HCC nr. 30/2013 la caz, termenul de 3 luni a expirat la 9 iunie 2019, termen după expirarea căruia Președintele RM în cazul existenței circumstanțelor sau a unei singure circumstanțe statuate în art. 85 alin. (1) din Constituție, este obligat să dizolve Parlamentul, după consultarea fracțiunilor parlamentare și emiterii unui Aviz confirmativ de către Curtea Constituțională.

Termenul de 3 luni, începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat posibilitatea formării unui nou Guvern/posibilitatea adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit. Or, un nou Guvern poate fi format numai după convocarea noului Parlament de către Președintele Republicii Moldova. Aceasta se referă și la posibilitatea adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit.

La caz, mandatele deputaților Parlamentului de legislatura a X-a au fost validate de către Curtea Constituțională la 9 martie 2019, iar Parlamentul Republicii Moldova a fost convocat de către Președintele Republicii Moldova la 21 martie 2019.

Prin urmare, Curtea Constituțională trebuia să-și reconsidere poziția sa în privința termenului de 3 luni, care este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare a procedurii de adoptare a legilor, care începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat posibilitatea:

1) formării unui nou Guvern;

2) adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit. Or, dreptul trebuie să fie unul efectiv și nu unul iluzoriu. Deci Parlamentul Republicii Moldova, inițial, trebuie să fie legal constituit pentru a avea posibilitatea reală de a:

1) forma Guvernul;

2) adopta legi.

Termenul de 3 luni este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare a procedurii de adoptare a legilor, de aceea Curtea Constituțională trebuia să-și reconsidere poziția sa în privința termenului de 3 luni. Logic, curgerea acestui termen trebuia să înceapă de la data de 21 martie 2019 și, respectiv, să expire la 21 iunie 2019.

Așa ar fi constituțional, logic și juridic corect”!

Consiliul UARM constată că lipsa hotărârilor motivate ale Curții pronunțate pe marginea sesizărilor nr. 110b/2019 din data de 08 iunie 2019 şi celor ulterioare (112a/2019 din 08.06.2019 şi 113f/2019 din 09.06.2019), creează o stare de incertitudine şi vid de putere, inclusiv şi sub aspectul competenței deputaților de a sesiza Curtea, în condițiile în care din textul comunicatului Curții rezultă că „1. Parlamentul care urmează a fi dizolvat în temeiul art. 85 nu are statut şi competențe identice cu Parlamentul mandatul căruia a expirat în conformitate cu prevederile art. 63 din Constituție”.

Ținând cont de caracterul definitiv şi executoriu al Hotărârilor Curții Constituționale, care pot fi revizuite, conform art. 72 din Codul jurisdicției constituționale nr. 505/1995, doar la inițiativa Curții Constituționale, prin decizie, adoptată cu votul majorității judecătorilor ei, Consiliul Uniunii Avocaților își exprimă speranța că Înalta Curte va lua în considerare opiniile formulate, va reuși să demonstreze voința de a recunoaște și a retracta incertitudinile jurisprudențiale, aceasta fiind unica soluție în restabilirea securității juridice, încetării crizei politice și instituționale din țară.

Consiliul Uniunii Avocaților rămâne în așteptarea unor reacții și decizii echilibrate ale Curții Constituționale la acest compartiment, mizând foarte mult pe opinia Comisiei de la Veneția vis-a-vis de situația dată, având toată încrederea în capacitatea acesteia de a influența judecătorii constituționali de a-și consolida independența față de orice forță politică, de a acționa în spirtul Constituției și în interesele cetățenilor Republicii Moldova.