Declarația comună a Franței, Germaniei, Marii Britanii, Poloniei și Suediei cu privire la situația actuală din Republica Moldova

„Franța, Germania, Regatul Unit, Polonia și Suedia au remarcat cu atenție evoluțiile recente din Republica Moldova. În urma alegerilor parlamentare, o majoritate parlamentară aleasă în mod democratic a luat decizii importante, inclusiv formarea unui Guvern.

În actuala criză constituțională, vedem și susținem Parlamentul Republicii Moldova, ca reprezentant al poporului moldovean, și ca cel mai bun loc pentru a discuta toate problemele politice, inclusiv cele controversate. Solicităm calm și reținere. Toate părțile poartă răspunderea pentru soluționarea acestei crize constituționale prin mijloace pașnice”, se arată în declarație.

Menționăm că ieri, Guvernul României a venit cu o primă reacție în contextul evenimentelor politice de la Chișinău, prin care îndeamnă forțele politice să respecte procesul democratic.

Departamentul de Stat al SUA a declarat că recunoaște legitimitatea Parlamentului și a noului Guvern.

Secretarul general al Consiliului Europei se arată „extrem de îngrijorat de ultimele evoluții din Republica Moldova” și spune că va cere „avizul urgent al Comisiei de la Veneția cu privire la ultimele decizii, inclusiv cu privire la condițiile de dizolvare a Parlamentului Republicii”.

Președintele Partidului Popular European, Joseph Daul, a scris că PD „trebuie să asigure imediat și pașnic transferul puterii către Parlament și Guvern”.

Și purtătorul de cuvânt al NATO a declarat că NATO urmărește cu îngrijorare criza politică din Republica Moldova.

Scurt, despre ce se întâmplă la Chișinău:

La data de 8 iunie 2019, ACUM și PSRM au semnat un acord temporar de colaborare și formare a unei majorități parlamentare.

Astfel, în funcția de președintă a Parlamentului a fost votată Zinaida Greceanîi, iar șefă a Guvernului a fost desemnată Maia Sandu.

În aceeași zi a fost învestit în funcție noul Guvern.

Curtea Constituțională a emis mai multe hotărâri prin care a anunțat că toate legile și hotărârile adoptate în acea zi se declară neconstituţionale. Curtea Constituțională a declarat neconstituţională Hotărârea adoptată de deputaţii Parlamentului pentru alegerea Zinaidei Greceanîi în funcţia de preşedinte al Legislativului.

Tot în data de 8 iunie, Curtea a declarat neconstituțional decretul de numire în funcția de prim-ministru a Maiei Sandu și a noului Guvern.

În aceeași zi, Partidul Democrat a anunțat proteste. Sute de oameni au fost aduși din toată republica la Chișinău. Au fost instalate corturi, iar oamenii au rămas peste noapte să doarmă în stradă, în semn de protest.

La data de 9 iunie, CC l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte al țării și l-a numit pe Pavel FIlip președinte interimar. Pavel Filip a semnat decretul privind organizarea de alegerilor anticipate la data de 6 septembrie 2019, care este o zi de vineri.