CV-ul candidaților la fotoliile de miniștri în viitorul Guvern al Republicii Moldova

La Chișinău se discută aprins despre formarea unei majorități parlamentare și învestirea unui nou guvern. UNIMEDIA a intrat în posesia unei liste cu numele persoanelor care ar urma să fie votate pentru a ocupa fotoliile în posibilul viitor Guvern al R. Moldova.

Foto: Colaj UNIMEDIA

Prezentăm mai jos o scurtă biografie a tuturor candidaților propuși la fotoliile de miniștri.

Pentru funcția de prim-ministru se speculează numele Maiei Sandu.

Maia Sandu deține în prezent funcția de deputată din partea Partidului Acțiune și Solidaritate, la care este și președintă, precum și copreședintă a blocului politic ACUM.

Maia Sandu a apărut prima dată în spațiul public în iulie 2012. Atunci a fost numită ministră a Educației în Guvernul Vlad Filat 2, la propunerea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). În funcția de ministră a Educației a fost până în 30 iulie 2015.

Pentru fotoliul de ministru la Chișinău, Maia Sandu a renunțat la postul de consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale în Washington DC, Statele Unite ale Americii.

În 2016, Maia Sandu a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova, însă a fost învinsă în turul II de Igor Dodon, care a obținut un scor de 52,11%.

Maia Sandu are diplomă de economist (Academia de Studii Economice, 1994) și este magistru în relații internaționale (Academia de Administrare Publică, 1998) și în administrație publică (Harvard Kennedy School of Government, SUA, 2010).

Pentru funcția de vicepremier și ministru al Afacerilor Interne este propus Andrei Năstase.

Andrei Năstase este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, președinte al Platformei Demnitate și adevăr, precum și al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, și copreședinte al blocului politic ACUM.

Năstase este avocat de profesie. Acesta intrat în politică în 2015 când s-a făcut remarcat ca fiind unul dintre liderii protestelor stradale antiguvernamentale de la Chişinău, provocate de furtul unui miliard de euro din sistemul bancar. La scurt timp, a fondat Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr. În toamna anului 2016, Năstase avea intenţia să candideze la funcţia de preşedinte, dar s-a retras în favoarea Maiei Sandu.

În 2018, Andrei Năstase a candidat la funcția de primar la capitalei, din partrea PPDA și fiind susținut de PAS. După ce a câștigat scrutinul, învingându-l pe socialistul Ion Ceban, alegerile au fost declarate nevalabile de către Judecătoria Chișinău. Printre argumentele invocate au fost live-urile video postate pe Facebook de către Andrei Năstase, îndemnând cetățenii să iasă la vot. Acestea au fost calificate drept agitație electorală.

Ulterior, Comisia Electorală Centrală a luat act de deciziile judecătorești și a decis anularea alegerilor locale din capitală din turul I și turul II.

În funcția de viceprim-ministru pentru reintegrare figurează numele lui Vasile Șova.

Vasile Șova este consilierul președintelui Igor Dodon pentru reintegrare. Șova a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova și semnatar al Declarației de independență.

În perioada 1995 - 1998 a deținut funcția de viceministru al Afacerilor Externe. Din 1998 până în 2002 a fost ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Populară Chineză.

Ulterior, în decembrie 2002, a fost numit în funcția de ministru al reintegrării al Republicii Moldova. În 2009 și 2010 a fost ales în funcția de deputat în Parlament, din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.

Pentru funcția de ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene este propus Nicolae Popescu.

Nicolae Popescu, cunoscut și Nicu Popescu, este directorul programului „Europa Extinsă” la Consiliul European pentru Relații Externe. Nicu Popescu predă la Institutul de Studii Politice din Paris. Anterior, a lucrat în calitate de consilier pe politică externă și afacerile UE în cabinetul prim-ministrul Republicii Moldova (2010, 2012-2013).

De asemenea a activat în calitate de cercetător la Centrul pentru Studii Politice Europene din Bruxelles (2005-2007). Nicu Popescu a deținut până în 2018 funcția de analist principal al Institutului UE pentru Studii de Securitate. Popescu deține un doctorat în Relații Internaționale de la Universitatea Central Europeană din Budapesta, Ungaria.

La cârma Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului ar putea accede Georgeta Mincu.

Georgeta Mincu a studiat relațiile economice internaționale în România și a absolvit un master în Studii de Dezvoltare în Irlanda la Școala de Politică și Relații Internaționale a University College Dublin.

A activat în calitate de expertă și consultată la Guvernul Republicii Moldova, ărecum și in organizații internalionale precum Banca Mondială, Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, Organizația Internațională pentru Migrație, Fondul Monetar Internațional și altele.

În prezent, experta conduce un centru de dezvoltare și management, și oferă servicii de consultanță sectorului de afaceri și organizațiilor de dezvoltare, precum UNDP, WB, LED, Winrock Moldova, privind reformele politicii economice legate de comerț, migrație, dezvoltare și educație antreprenorială.

Ministerul Apărării ar urma să fie condus de Pavel Voicu.

Pavel Voicu este consilierul președintelui Igor Dodon pentru misiuni speciale. Anterior Voicu a deținut funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Bender.

Pavel Voicu a absolvit Academia de poliţie "Ştefan cel Mare" a MAI și Academia de Administrare Publică. Din 1995, el a ocupat diferite funcții în cadrul Inspectoratului de Poliție Ungheni şi Centrul Național Anticorupție.

A deținut funcția de comisar ale raioanelor Călăraşi şi Cimișlia, a fost șef al Inspectoratului de Poliție Buiucani, iar din februarie 2016 a fost numit şef al Inspectoratul de Poliție din Tighina. Pavel Voicu a ajuns în atenţia opiniei publice în urma violențelor din 7 aprilie 2009. Presa a scris atunci că, fiind comisar al sectorului Botanica, ar fi fost implicat în reținerea, maltratarea și torturarea tinerilor. Faptele au fost însă dezmințite de acesta.

Pentru funcția de ministru al Economiei și Infrastructurii este înaintată candidatura lui Vadim Brânzan.

Vadim Brânzan a apărut în spațiul public din Republica Moldova în toamna anului 2016, când a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova. Este fiul Nadejdei Brânzan, deputată în primul Parlament al RM.

Acesta are peste 15 ani de experiență în domeniul bancar și inves­ti­țio­nal în SUA, Europa, Asia și America de Nord.

Studii 1988-1993 – Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Fizică 1999-2001 – Universitatea Harvard, MBA (master în administrarea businessului) cu specializare în finanțe. Experiență de muncă 1994-1999 – consultant superior pentru companii din sectorul gazo-petrolier, alimentar și organizații de stat din Rusia, PRICEWATERHOUSECOOPERS, Moscova, Kiev, Chișinău 2001-2007 – director al grupului de Investiții Globale Principale și Finanțări Structurale, MERILL LYNCH, New York 2007-2014 – partener principal la NOV CAPITAL, LLC, fond investițional cu capital privat, New York-Londra 2014-2016 – fondator și partener principal la LOGOS ADVISORS, LLC, companie de investiții cu capital privat, Miami 2001-prezent – activitate financiar-bancară și investițională.

Ministră a Educaţiei, Culturii și Cercetării ar putea fi Liliana Nicolăescu-Onofrei.

Liliana Nicolăescu-Onofrei este deputată din partea Partidului Acțiune și Solidaritate și vicepreședintă PAS.

În perioada 2012-2013 a fost consilieră la Ministerul Educației, ulterior a fost viceministră a Educației, funcție deținută până în 2015.

A lucrat o perioadă în calitate de expertă independentă în educație și a deținut funcția de director executiv al Centrului Educațional Pro-Didactica, în perioada 1998 – 2010. De asemenea, în perioada 1996-1998 a fost directoare de program la Fundația Soros Moldova.

În funcția de ministră a Finanţelor e propusă Natalia Gavrilița.

Natalia Gavrilița este economistă de profesie. Aceasta este stabilită de trei ani la Londra unde lucrează în calitate de economistă la Fondul Global pentru Inovații. Are experienţă în domeniul guvernării și consultanţă în dezvoltare.

Anterior a fost secretară de stat la Ministerul Educației. A petrecut câțiva ani în domeniul consultanței îndezvoltare la Oxford Policy Management (OPM) din Marea Britanie, unde a lucrat la proiecte de guvernare și evaluare în Tadjikistan, Indonezia, Nigeria și Teritoriile Palestiniene Ocupate. Înainte de aceasta, a deținut funcții de conducere în cadrul oficiului Guvernului Republicii Moldova și al Ministerului Economiei, lucrând în domeniul reformei administrației publice, al planificării strategice și al coordonării donatorilor.

Natalia Gavriliţă a absolvit dreptul la Universitatea de Stat din Moldova şi un master în politici publice la „Harvard Kennedy School”.

Pentru funcţia de ministru al Justiţiei este propus Stanislav Pavlovschi.

Stanislav Pavlovschi este un jurist din Republica Moldova. Acesta este şi unul dintre fondatori și deţine funcţia de vice-președinte al Partidului Politic Platforma DA.

A studiat la Institutul Juridic de la Harkov, Ucraina, actualmente Academia Națională de Drept a Ucrainei. În perioada 2001-2008, Stanislav Pavlovschi a fost judecător CEDO din partea Republicii Moldova.

Experiență profesională 1980-1985 Procuratura raionului Criuleni, anchetator și anchetator superior al procuraturii raionului Criuleni 1985 - 2001 Procuratura Generală a Republicii Moldova, anchetator pe cauzele excepționale, anchetator superior pe cauzele excepționale, șef adjunct al Secției de anchetare a cauzelor excepționale, șef-adjunct al Direcției Urmărire penală 2001-2008 Curtea Europeană a Drepturilor Omului, judecător 2009-2010 Institutul de Relații Internaționale din Moldova, lector 2008 – prezent Biroul Asociat de Avocați Corect, avocat, participant la diferite programe ale UE de reformare a sectorului juridic din Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Macedonia.

La Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale este propusă Ala Nemerenco.

Ala Nemerenco este de profesie medic. Este expertă internațională pe sisteme de sănătate și consultantă la Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Aceasta deţine titlu de doctor în medicină, este director la IMSP Clinica Universitară de Asistență Medicală Primară a USMF „Nicolae Testemițanu” şi conferențiar universitar la Școala de Management în Sănătate Publică a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Anterior a deţinut funcţia de specialist principal la Ministerului Sănătății, în domeniul medicinei de familie. În 2005, Ala Nemerenco a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru pace de către Organizația elvețiană „1000 de femei pentru pace”.

Ala Nemerenco a fost aleasă în funcția de consilieră municipală în CM Chișinău din partea Partidului Popular European din Moldova la alegerile locale din 2015. Ulterior, aceasta a anunțat că pleacă din funcția de consilieră și de membră a PPEM.

Această listă urmează să fie votată astăzi, în cadrul ședinței Parlamentului.


Pub