Numărul femeilor care au candidat pe listele electorale la scrutinul parlamenntar din 24 mai a crescut, în comparație cu alegerile precedente, iar în noul Legislativ au acces mai multe femei, decât în cel care și-a încheiat mandatul. Acesta este una dintre constatările ce se conțin într-o analiză făcută public recent de Comisia Electorală Centrală și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.  Experți în politici de gen spun că aceste realizări se datorează mai mult impunerii prin lege a cotei de gen și că este încă mult de lucru ca să fie asigurată egalitatea reală de șanse în accederea femeilor în politică.  

Analiza din perspectiva egalității de gen a alegerilor parlamentare din februarie 2019 arată că  la alegerile parlamentare  din 24 februarie 2019, femeile au constituit 42 la sută dintre cei 632 de candidați desemnați pe circumscripția națională de 14 partide politice și un bloc electoral. În cele 51 de circumscripții uninominale, pentru funcția de deputat și deputată au concurat 322 de persoane, dintre care doar 21 la sută femei. În rândul candidaților independenți, această diferență procentuală a fost cea mai accentuată – doar 14 la sută din totalul de 57.

Deși toate partidele parlamentare au respectat cota de gen pentru circumscripția națională, datorită poziționării neomogene a candidatelor pe listă și a rezultatelor alegerilor, doar un partid are acum 40 la sută femei în lista sa de deputați.

Comparativ cu scrutinele electorale anterioare, Consiliile Electorale ale Circumscripțiilor Electorale au înregistrat o creștere a numărului de femei implicate la toate nivelurile.  Din 6500 funcționari electorali instruiți de Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, 80 la sută au fost femei.

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, prezentă la evenimentul de lansare a publicației „Alegeri parlamentare 2019 - Analiza de gen”, a afirmat că ”rezultate  ce țin de aspectul de gen sunt pozitive, dar mai e nevoie de multă muncă și multă comunicare și informare pentru a atinge obiectivele pe care și le-a propus și CEC, dar și statul, prin documentele pe care și le-a asumat la nivel internațional”.

Alla Skvorțova, specialistă programe, Guvernare efectivă, PNUD Moldova, a subliniat că Republica Moldova a făcut pași importanți pentru a promova egalitatea de gen în politică, cum ar fi adoptarea cotei de gen, însă e nevoie de mai multe eforturi pentru a asigura șanse egale pentru femei și bărbați de a se implica în politică, iar scrutinul local general reprezintă o oportunitate pentru a avea mai multe primare, consiliere locale și municipale.

PNUD a susținut efectuarea analizelor similare și pentru scrutinele: parlamentar din 2014, local general din 2015 și prezidențial din 2016.

Experta de gen Alina Andronache, de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, organizație, care a monitorizat îbn campania electorală icluziunea din perspectiva de gen pe listele de partid și circumscripțiile uninominale și afirmă că în pofida reformelor bune din ultimii doi ani în ce privește egalitatea de șanse, partidele ar promova femeile, doar pentru că sunt constrânse de lege: „Toate partidele politice au respectat prevederile articolului 46, alineat 3, din Codul Alectoral. Asta înseamnă că avem în toate listele partidelor politice 40 la sută femei. Dar asta nu înseamnă că și în Parlament vom avea tot atâtea femei. Dacă în anul 2014 pe listele de candidați aveam 35,4 la sută femei, acum avem 41,5 % S-a ridicat acest nivel, datorită cotei, spunem noi, dar trebuie să constatăm un alt fapt: dacă ne uităm unde sunt plasate femeile, vom vedea că în prima decilă sunt doar 18 la sută din femei. Asta este media totală a candiaților”.