Raport final al OSCE: abuz de resurse adminstrative din partea PD şi PSRM

La Chișinău, a fost dat publicității raportul final despre alegerile parlamentare moldovene din 24 februarie alcătuit de observatorii internaționali sub egida OSCE. Autorităților moldovene li se recomandă să nu mai facă pe viitor ceea ce au făcut în acea campanie, anume inițierea și punerea în aplicare a unor proiectelor sociale și de infrastructură, care au șters granițele între Guvern și partidul de guvernământ. Ce reacții a stârnit raportul?​

Raportul OSCE e publicat într-un moment în care la Chişinău încă nu există o coaliţie de guvernare, Parlamentul nu se poate întruni, iar situaţia politică pare să se îndrepte rapid spre repetarea scrutinului. Multe dintre recomandările OSCE presupun însă intervenţii legislative. Ceea ce înseamnă că până la existenţa unui Parlament funcţional, lucrurile nu se vor mişca prea mult.

Solicitat de noi, deputatul democrat Sergiu Sîrbu ne-a răspuns că nu a analizat raportul, prin urmare deocamdată se abţine de la comentarii pe marginea lui.

Cu toate acestea, Alina Russu, preşedinta CEC, susţine că anumite măsuri vor fi întreprinse încă de pe acum:

„Noi suntem acum în proces de constituire a unei direcţii separate care să se ocupe de supravegherea şi controlul finanţării, inclusiv prin implementarea sistemului informational control financiar.”

La tema finanţării, identificată în raport ca una extrem de vulnerabilă, OSCE vorbeşte, în particular, despre abuzul de resurse administrative din partea democraţilor de la guvernare şi, într-o măsură mai mică, a socialiştilor. Cu toate acestea, observă raportul, a existat o avertizare a CEC vizându-i pe socialişti. Iar în cazul democraţilor – mai arată reportul – o astfel de intervenţie a CEC nu a existat. În faţa aparentei selectivităţi, Alina Russu se apără cu următorul argument.

„CEC examinează contestaţii. Din moment ce au existat chiar două sesizări cu utilizarea resurselor administrative din partea instituţiei prezidenţiale, le-am examinat şi am emis hotărârea”, spune ea.

În ce-i priveşte pe democraţi, ea zică că: „Fie că faptele invocate nu s-au adeverit, fie, dacă nu au ţinut de competenţa CEC, le-am trimis spre examinare organelor de drept.”

„CEC a avut o viziune îngustă asupra autorităţii sale”, spune, pe de altă parte, raportul. Iar recomandarea generală pentru acest caz concret e: „pentru a asigura o separare clară între stat şi partid, în perioade electorale, ar fi necesară o limitare a iniţierii şi punerii în aplicare a proiectelor sociale şi de infrastructură.”

La fel, OSCE vorbeşte despre existenţa multor cazuri de cumpărare de voturi, fie prin magazinele sociale – cazul lui Ilan Şor – fie prin fundaţii de caritate, fie cu referire la felul cum au votat alegătorii din Transnistria. Iar constatarea generală e că lipseşte un mecanism eficient de soluţionare a plângerilor.

Recomandările ar fi: o clarificare exactă a competenţelor în examinarea plângerilor şi o investigarea viguroasă a încălcărilor.

O dispută în care raportul OSCE pare, însă, să pună punctul definitiv e cea legată de posibilitatea votării peste hotare cu alte acte decât paşaportul. „Cerinţele de identificare a alegătorilor în interiorul şi în afara ţării ar trebui armonizate pentru a asigura universalitatea”, se arată în document. Asta înseamnă că, la părerea OSCE, alegătorii moldoveni aflaţi în străinătate ar trebui să poată vota, la fel ca cei de acasă, şi cu buletinul de identitate, nu doar cu un paşaport valabil. Amintim că actualul scrutin a fost primul în care cetăţenii din străinătate nu au fost lăsaţi să facă acest lucru, inclusiv urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale de la Chişinău.

Printre alte recomandări: agitaţia electorală ar trebui interzisă nu doar în secţia de votare, ci şi în apropiere de ea. La capitolul reflectarea în media a campaniei, raportul pare să recomande o abordare mai laxă a normelor privind datele cu caracter personal. Date invocate adesea de autorităţi atunci când restricţionarea accesul la informaţii despre donatorii partidelor.